Un muzeu online, lansat pe 18 februarie, și-a propus să facă patrimoniul Ucrainei mai accesibil publicului, având în vedere că multe din comorile expuse nu pot fi văzute și admirate în persoană.
Expoziția online, intitulată „Pământul nostru, povestea noastră: Răscruci ale istoriei”, prezintă 25 de imagini realizate prin scanare în trei dimensiuni (3D) ale unor artefacte istorice, multe dintre care au fost ascunse în depozite secrete pentru a fi protejate de război.
Expoziția „Pământul nostru” împarte țara în cinci regiuni și prezintă unele din cele mai importante vestigii descoperite acolo, inclusiv o figurină din teracotă de pe Insula Șerpilor – mica insulă de la gurile Dunării, ocupată de Rusia în primele zile războiului și apoi recucerită de Ucraina în vara anului 2022.
Scanările sunt realizate prin captarea a zeci de imagini suprapuse din mai multe unghiuri, cu iluminare uniformă, care sunt apoi introduse într-un program software care le transformă într-o imagine 3D extrem de detaliată.
Oleksandra Ivanova, istoric și arheolog, a fost unul dintre cei 32 de experți care au mers în Polonia pentru a urma un curs de formare în imagistica 3D și a făcut o parte din scanările pentru muzeul virtual.
Ea spune că fișierele cu imagini 3D, chiar și ale unor artefacte mici, pot ajunge la sute de Gigabaiți (GB), în timp ce site-ul web destinat publicului are o rezoluție limitată pentru afișarea imaginilor. Pe de altă parte, scanările originale cu dimensiuni mari ale proiectului sunt deja utilizate de cercetătorii străini.
„Ei nu vin în Ucraina, ci doar primesc aceste fișiere, le studiază și publică articole”, a explicat ea pentru RFE/RL, adăugând că imaginile 3D extrem de detaliate sunt „un instrument util pe timp de război, atunci când oamenii de știință din alte țări nu au voie să vină în Ucraina, iar transportarea artefactelor în străinătate este foarte periculoasă”.
Potrivit UNESCO, 39 de muzee și patru situri arheologice din Ucraina au fost avariate în timpul războiului.
Maria Lobanova s-a confruntat personal cu amenințarea la adresa comorilor istorice ale țării sale. Curatoarea Muzeului Arheologic din Odesa s-a adăpostit în baia apartamentului său pe 20 iulie 2023, în timp ce o ploaie de rachete și drone rusești s-a abătut asupra orașului portuar. A doua zi dimineață, când a ajuns la muzeu, a găsit ferestrele sparte și o fisură în tavanul uneia dintre încăperi, care ulterior s-a prăbușit.
Ea spune că s-a oferit să urmeze un curs de imagistică 3D pentru muzeul virtual deoarece, după aproape patru ani de război, a învățat pe propria piele că „patrimoniul poate fi pierdut sau distrus în orice moment”.
În plus, deoarece Odesa este considerată în prezent o destinație riscantă pentru turiștii și experții străini, curatoarea spune: „Văd câte artefacte unice rămân încă invizibile pentru lume”.
Muzeul virtual este doar cea mai recentă inițiativă de „imortalizare” a patrimoniului material al Ucrainei prin scanare digitală. De la invazia din 2022, voluntari și experți au compilat terabaiți (TB) de date prin proiecte care au inclus scanarea arhivelor de stat și chiar a clădirilor istorice.
Proiectul „Pământul nostru” a fost finanțat de diverse grupuri, printre care Iron Mountain Living Legacy Initiative, Fondul Ambasadorilor Departamentului de Stat al SUA pentru Conservarea Culturii și Universitatea Jagiellonă din Cracovia.
Lobanova spune că, în ciuda faptului că majoritatea comorilor muzeale din Ucraina sunt închise în seifuri, de la începutul războiului se remarcă o renaștere a interesului pentru patrimoniul ucrainean.
„Am observat că multe persoane doresc să viziteze muzeul [din Odesa]. Au devenit mai vorbărețe, pun întrebări.” Ea spune că acest fenomen este prezent și în alte instituții culturale. „Este destul de vizibil peste tot în Ucraina în acest moment, nu numai în muzee, oamenii doresc să viziteze și teatrele ucrainene, și să asculte muzică ucraineană, doar pentru a afla mai multe despre patrimoniul lor”, spune ea.
Articol preluat de la Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.