„Cultură și politică”, 17 iulie 2019
Grigori Șkartișvili, al cărui pseudonim de autor este Boris Akunin, e unul din cei mai cunoscuți și mai citiți scriitori ai Rusiei ultimelor două decenii, iar Erast Fandorin, eroul detectiv pe care l-a creat în 1998, a devenit atât de popular, încât romanele sale polițiste s-au vîndut numai în Rusia în peste 13 milioane de exemplare.
Personajul este cunoscut și cititorilor din România, unde la Humanitas au fost publicate după anul 2000 cîteva dintre romanele denumite generic Fandorin, astăzi de negăsit decât în anticariate.
Pe de altă parte, Boris Akunin a devenit o forță conducătoare - cum îl numea într-un articol mai vechi publicația The New Yorker - în protestele politice anti-Putin declanșate în 2011 după anunțul revenirii liderului rus la președinția țării.
Scriitorul, care pendula între Moscova și locuința sa din Franța, în Bretagne, s-a gîndit atunci pentru prima oară să emigreze definitiv. Protestele de stradă ce au urmat alegerilor parlamentare din decembrie 2011 l-au făcut însă să-și reconsidere o vreme ideea, și la scurt timp a devenit unul din mai buni și cu autoritate morală vorbitori la întrunirile de protest ce aveau să se dezlănțuie în Piața Bolotnaia de la Moscova.
În acel context, Akunin se confrunta public prima dată cu un lider cunoscut al opoziției ruse, Alexei Navalnîi, și cu vederile sale naționaliste de dreapta, într-o discuție pe care o publica pe blogul său. Împreună cu alți doi scriitori foarte populari, Dmitri Bîkov și Ludmila Ulițkaia - ultima tradusă recent în România – Akunin plănuia un „test” pentru a vedea dacă locuitorii Moscovei se mai pot plimba liber prin orașul lor.
Peste zece mii de moscoviți răspundeau apelului scriitorilor și se întîlneau în apropierea statuii lui Pușkin. „N-au venit de ochii noștri frumoși. Nici nu prea cred că sînt cititori de romane. Au venit fiindcă sînt alarmați de ce se petrece în Rusia”, comenta atunci Akunin.
În Rusia, însă, la scurtă vreme, în iunie 2012, Parlamentul vota legea care ridica amenda pentru participarea la o adunare populară neautorizată de la echivalentul a 150 de dolari americani echivalentu a 9.000, sumă apropiată de salariul mediu anual al unui rus. Akunin declara pentru The New Yorker că a fost întotdeauna critic față de sistemul politic din Rusia, dar că nimeni nu l-a luat în seamă înainte de a deveni un romancier celebru.
Specializat în literatura și traducerile din japoneză, Akunin a devenit cunoscut inițial ca traducător al celebrului scriitor Yukio Mishima, care s-a sinucis după o lovitură de stat eșuată din 1970.
În 2012, Akunin scria: „nu cred că o democrație eficientă și de durată este posibilă într-o țară lipsită de o clasă de mijloc. Acum este timpul potrivit. Am crescut ca societate, sîntem gata să ne asumăm responsabilitatea”.
Dar la numai doi ani după angajamentul lui politic activ, Boris Akunin decidea să părăsească Rusia, stabilindu-se definitiv în Franța. Intervievat la începutul acestei luni [iulie 2019] de Jeff Gedmin [fost președinte al posturilor de radio Europa Liberă/Libertatea - n.red.], redactorul-șef al publicației The American Interest și de Laure Mandeville, corespondentă a cotidianului Le Figaro, Boris Akunin explica că a plecat din Rusia în 2014, „cînd lucrurile au început să se îndrepte spre o dictatură pe viață a lui Vladimir Putin”, când „isteria post-imperială generală”, în împrejuările anexării Crimeei, a devenit insuportabilă, și „grețoasă la privit”.
„Cred că Rusia lui Putin este conservatoare și speriată de schimbare. Aceasta este trăsătura principală”, spune astăzi Akunin. Sprijinul popular pentru Putin se bazează pe această frică. Oamenii se gîndesc că viața sub Putin nu este grozavă, dar - cine știe? - poate că va deveni mai rea fără el. Toate resursele mașinii propagandei de stat lucrează în acest sens. Este Rusia modernă o încarnare mult diferită de cele anterioare? Nu cred. Ea este încă un sistem hiper-centralizat, în care toate deciziile importante sînt luate la centru. Un asemenea sistem este incompatibil chimic cu democrația. Elementul nou este că există un capitalism care lucrează, o mulțime de oameni au învățat cum să cîștige individual, iar acum avem o clasă de mijloc considerabilă”.
Facebook Forum