Linkuri accesibilitate

Raport HRW: Rusia a ucis sute de civili ucraineni folosind în mod repetat muniție cu dispersie, un tip de armament interzis


Bombele cu dispersie au mai fost utilizate și în 2014. Unele dintre cele folosite acum fost fabricate în urmă cu trei decenii, altele în 2021.
Bombele cu dispersie au mai fost utilizate și în 2014. Unele dintre cele folosite acum fost fabricate în urmă cu trei decenii, altele în 2021.

Rusia a folosit cel puțin șase tipuri de bombe cu dispersie în războiul din Ucraina, ucigând sute de civili, arată un raport al Human Rights Watch. La rândul său, și Ucraina ar fi utilizat acest tip de armament cel puțin o dată, împotriva unor soldați ruși.

HRW atrage atenția în raport că bombele cu dispersie sunt interzise și că utilizarea lor ar trebui să înceteze imediat.

Fabricate pe teritoriul rusesc înainte și după desființarea URSS, bombele cu dispersie pot fi trase de la sol sau aruncate din aeronave. Odată lansate, acestea se desprind în mai multe bucăți, rezultând mai multe proiectile, care sunt îndreptate asupra unei suprafețe la fel de mari ca cea a unui bloc de locuințe.

Multe dintre bucățile de bombe nu se activează la impactul inițial și dacă nu sunt detonate de specialiști, rămân intacte timp de câțiva ani, putând exploda accidental în orice moment.

De la începutul războiului din 24 februarie, a fost identificată utilizarea a sute de bombe cu o rază de acțiune de până la 70 de kilometri și cu o greutate maximă de 500 de kilograme. Regiunile afectate de atacuri cu armament interzis sunt Cernigău, Dnipro, Donețk, Harkov, Herson, Nicolaev, Odesa și Sumî.

Michelle Bachelet, comisar pentru drepturile omului al Națiunilor Unite, a declarat la finalul lunii martie că, pe baza solicitărilor primite, zonele populate ar fi fost ținte de cel puțin 24 de ori: 126 de persoane au murit din cauza bombelor cu dispersie, iar 174 au fost rănite. Printre victime se află civili, copii și jurnaliști.

În 25 februarie, în Harkov, cel puțin nouă oameni au murit și alți 37 au fost răniți, arată datele Națiunilor Unite. În aceeași zi, în jurul unui spital pentru copii, un civil a fost ucis și alți trei au fost răniți.

O lună mai târziu, în 25 martie, o bombă s-a prăbușit într-o localite din regiunea Harkov, unde se afla și un grup de 50 de jurnaliști și voluntari. Jurnalistul ucrainean Andrii Tsapilenko, care se adăpostea în spatele mașinii sale, a fost rănit. Acesta a declarat pentru HRW că în zonă nu se aflau mai mult de cinci soldați ucraineni.

This image contains sensitive content which some people may find offensive or disturbing.
50 de oameni au murit în gara din orașul Kramatorsk, situat în nordul regiunii Donețk, în timp ce încercau să fugă din calea războiului. Stația a fost atacată de o rachetă balistică în 9 aprilie; sute de persoane au fost rănite.
50 de oameni au murit în gara din orașul Kramatorsk, situat în nordul regiunii Donețk, în timp ce încercau să fugă din calea războiului. Stația a fost atacată de o rachetă balistică în 9 aprilie; sute de persoane au fost rănite.
This image contains sensitive content which some people may find offensive or disturbing - Click to reveal
50 de oameni au murit în gara din orașul Kramatorsk, situat în nordul regiunii Donețk, în timp ce încercau să fugă din calea războiului. Stația a fost atacată de o rachetă balistică în 9 aprilie; sute de persoane au fost rănite.

Alte 10 persoane au decedat și 61 au fost rănite în urma unui atac asupra unui spital din Nicolaev, în 4 aprilie, în timpul unei vizite umanitare a organizației Medici fără frontiere.

„Bombele cu dispersie folosite în mod repetat de forțele ruse provoacă daune și suferință pe termen lung în rândul locuitorilor, iar utilizarea lor ar trebui să fie oprită”, a declarat Mary Wareham, autoarea raportului Human Rights Watch. „De asemenea, și Ucraina trebuie să înceteze folosirea acestor arme brutale, înainte ca mai mulți civili să fie uciși”.

Până acum, reiese că Rusia nu a dorit să facă comentarii pe baza afirmațiilor conform cărora ar utiliza bombe cu dispersie, dar nici nu neagă faptul că le-ar fi folosit.

În schimb, acuză Ucraina că pe 14 martie, la Donețk, a folosit o rachetă balistică Tochka-U cu un focos de muniție cu dispersie și a ucis 21 de ucraineni, iar alți 36 au fost răniți.

Atunci, Rusia a transmis Națiunilor Unite că numărul de victime ar putea fi mult mai mare. Human Rights Watch precizează că nu a fost în măsură să verifice în mod independent informațiile referitoare la atacul raportat, inclusiv dacă au fost folosite muniții cu dispersie.

Anterior, în 2014, forțele ruse au mai apelat la armele cu dispersie; în urma evenimentelor de atunci, în estul Ucrainei au fost înregistrare numeroase victime.

Bombele cu dispersie pot fi lansate din aer sau de la sol. Șase tipuri au fost folosite până acum, în războiul comandat de Vladimir Putin.
Bombele cu dispersie pot fi lansate din aer sau de la sol. Șase tipuri au fost folosite până acum, în războiul comandat de Vladimir Putin.

După destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a rămas cu o cantitate însemnată de bombe cu dispersie, pe care le-a folosit în 2014, în regiunile Donețk și Luhansk. La vremea respectivă, autoritățile au negat că le-ar fi folosit. Astăzi, la 8 ani distanță, bombele ar fi folosite din nou, conform unei relatări New York Times. Ucraina nu ar fi negat utilizarea lor.

Ucraina spune că Rusia a folosit circa 100.000 de bombe

Irina Venediktova, procurorul general al țării, s-a adresat Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și a declarat că actele Rusiei „desconsideră ostentativ dreptul umanitar internațional”. Aceasta a mai adăugat că bombele cu dispersie sunt cele mai „perfide” arme și că pot provoca răni și suferințe inutile.

Potrivit Serviciului de Urgențe al Ucrainei, până în 9 mai, peste 98.000 de proiectile neexplodate au fost detonate în siguranță.

Human Rights Watch recomandă ca, pe lângă oprirea atacurilor cu bombe cu dispersie, Rusia și Ucraina să adere la Convenția privind munițiile cu dispersie – tratat conceput în 2008, la care au luat parte 110 state, cu rolul de a interzice utilizarea muniției cu dispersie, distrugerea stocurilor de astfel de armament și susținerea victimelor.

În prezent, 36 de țări din lume, printre care și România, au condamnat folosirea bombelor cu dispersie în cadrul războiului dintre Rusia și Ucraina. Alături de ele, și Uniunea Europeană, comisarii Națiunilor Unite și secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, s-au opus utilizării armamentului interzis.

  • 16x9 Image

    Norbert Nemeș

    A absolvit Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 2021, iar în prezent urmează masteratul de Jurnalism și Comunicare Politică din cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. A colaborat cu Radio Cluj și Factual. În octombrie 2021 a devenit stagiar al Europei Libere, iar din ianuarie 2022 este freelancer.

    nemesn-fl@rferl.org

XS
SM
MD
LG