Numai în luna august, Armata Română a scos la licitații cinci contracte care au o valoare cumulată de peste 5,5 miliarde de lei, aproape 1,1 miliarde de euro. Detectoare de drone, lansatoare portabile de rachete, sisteme de comunicații alternative sunt achizițiile pe care încearcă să le facă armata după ce Rusia a invadat Ucraina.
Licitațiile sunt organizate de Romtehnica, compania aflată în subordinea Ministerul Apărării Naționale (MApN) care are ca singură activitate înzestrarea armatei.
Pentru toate aceste licitații termenul de depunere a ofertelor este chiar luna septembrie. În total, în ultimele șase luni, Armata Română a scos la licitație sau a încheiat contracte în valoare de 5,35 miliarde de lei, aproape 1,07 miliarde de euro. De opt ori mai mult decât în precedenții doi ani, februarie 2020-februarie 2022.
Dacă România are militari experimentați în conflicte, asigurarea dotărilor optime este vitală pentru a putea reacționa în caz de nevoie, spun specialiștii consultați de Europa Liberă.
Licitațiile din luna august
Pe 21 august, Romtehnica a lansat două licitații pentru achiziția de sisteme „de război electronic în comunicații” pentru care valoarea estimată a contractelor trece de 1 miliard de lei (200 de milioane de euro).
Într-un prim contract, MApN vrea să doteze armata cu „Sistem de război electronic în comunicații H/V/UHF-LINX”. Valoarea estimată a contractului este de 517,5 milioane de lei (fără TVA - taxa pe valoare adăugată, aproape 600 de milioane de lei cu TVA). În schimbul banilor, firma câștigătoare va trebui să livreze maximum două sisteme de comunicații de tipul H/V/UHF-LINX.
Durata contractului va fi de 72 de luni, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor este 26 septembrie 2022. Firma câștigătoare va fi selectată după criteriul ofertei cu cel mai bun raport calitate-preț, unde prețul are o pondere de 40%, iar nivelul tehnic evaluat pe baza caracteristicilor de performanță din oferta tehnică are o pondere de 60%, se precizează în anunțul de licitație.
Elbit Systems, companie din Israel prezentă în România prin mai multe contracte încheiate cu Romtehnica, livrează astfel de instalații de comunicații.
Sistemele H/V/UHF-LINX este o instalație de comunicație mobilă care se leagă la un satelit și permite soldaților, blindatelor, avioanelor, navelor să comunice între ele prin conectarea la această instalație.
Concret, în cazul în care sistemele tradiționale sunt atacate și blocate de un alt stat, Armata Română își poate crea propriul sistem de comunicații.
A doua licitație Romtehnica vizează dotarea cu „Sistem de război electronic în comunicații V/UHF-ARGUS” și are o valoare estimată de 444,6 milioane de lei (fără TVA, aproape 510 milioane de lei cu TVA). În schimbul acestei sume, compania câștigătoare a acordului cadru va trebui să livreze până la trei de astfel de instalații.
Durata contractului va fi de 72 de luni, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor este 27 septembrie 2022.
Sistemul V/UHF-ARGUS este unul non-satelit. Astfel de instalații sunt realizate de obicei in Statele Unite și permite armatei să-și ridice un sistem propriu de comunicații și în cazul în care nu are acces la comunicațiile prin satelit sau la cele tradiționale.
România cumpără rachetele care au speriat Kremlinul
Pe 19 august, MApN a scos la licitație și un contract pentru a cumpăra sisteme portabile pentru lansarea de rachete sol-aer/sau sol-sol.
Sunt modele asemănătoare tipului de arme folosite de armata ucraineană atunci când au oprit blindatele și tancurile rusești să avanseze spre Kiev. Se consideră că aceste arme au contribuit la decizia Kremlinului de a renunța la sfârșitul lunii martie la ofensiva spre capitala Ucrainei.
Compania Romtehnica vrea să încheie contracte cadru prin care să beneficieze de cel puțin 115 - cel mult 231 de astfel de sisteme portabile de rachete antiaeriene cu rază foarte scurtă de acțiune (denumite în limbajul de specialitate - MANPAD), așa cum reiese din anunțul publicat de reprezentanții societății de stat.
Valoarea totală a achiziției este estimată la 3,31 miliarde lei (677,29 milioane de euro) plus TVA. Se ajunge la un total de aproape 800 de milioane de euro (4 miliarde de lei), cu tot cu TVA. Durata contractului, cu tot cu perioada de garanție, va fi de șapte ani.
Pe lângă cele maximum 231 de lansatoare, se adaugă echipamente auxiliare, astfel: 87 de sisteme pentru antrenament; 19 stații mobile pentru verificări; 23 de echipamente auxiliare pentru detectare defecte; 66 de seturi de echipamente mentenanță de nivel luptă; 20 de seturi de echipamente mentenanță de nivel intermediar; 87 de seturi materiale didactice; 1 simulator instruire instituțională; 10 rachete testare operațională; 148 de interfețe C2; 1 set de materiale didactice pentru instruire instituționalizată; livrare de pachet suport logistic. Aceste date legate de contract sunt publicate de Romtehnica în sistemul public al achizițiilor.
Romtehnica permite câștigătorului licitației să subcontracteze. Se anticipează semnarea a unuia sau a două contracte subsecvente, în funcție de alocațiile bugetare, posibilitățile furnizorului de livrare (conform ofertei acestuia) și necesitățile operaționale, mai precizează reprezentanții MApN.
Al patrulea contract scos la licitație de Romtehnica în luna august a fost pentru achiziția de „Radar de dirijare la apropiere și aterizare mobil”, așa cum se precizează în anunțul publicat pe 14 august. 150 de milioane de lei, cu tot cu TVA, este valoarea maximă a înțelegerii pe care armata vrea s-o încheie. În schimbul banilor urmează să fie furnizate patru astfel de radare mobile.
Cerințele din caietul de sarcini corespund unor lansatoare asemănătoare cu cele denumite Javelin, și produse în special în Statele Unite, care au fost folosite de militarii ucrainieni când au oprit avansarea blindatelor și a tancurilor ruse spre Kiev.
Se caută și drone și sisteme de combatare a acestora
Ultima licitație anunțată de Ministerul Apărării este cea de vineri, 26 august, prin care Romtehnica vrea să cumpere „sisteme portabile de război electronic de tip Scorpion (n.r. - Scorpius)”, precum și sisteme portabile de combatere a dronelor (aeronave fără pilot la bord - Unmanned Aircraft System – UAS). Suma oferită de minister pentru aceste dotări este de 242 milioane de lei (cu TVA), arată datele din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).
Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 16 septembrie 2022 pentru dotarea cu drone și 27 septembrie pentru contractul de doborâre a acestora.
Este vorba de instalații care reperează și distrug aparatele de zbor fără pilor. Instalația Scorpius este realizată în Israel, de compania Elbit.
În plus, din 2020, MApN încearcă să doteze armata cu mai multe tipuri de drone în cadrul unui program de aproape 250 de milioane de euro (1,5 miliarde de lei). Contractul a fost scos la licitație în 2021, dar anulat în iunie din cauza unor probleme legate de modul de organizare a concursului de oferte. Vasile Dîncu, ministrul Apărării, a anunțat de mai multe ori în acest an că acest program de înzestrare va fi reluat în acest an.
Cele cinci contracte de înzestrare a armatei anunțate de MApN în luna august sunt:
- Radar de dirijare la apropiere și aterizare mobil în schimbul a 150 de milioane de lei, pe 14 august.
- Sisteme portabile de rachete antiaeriene cu rază foarte scurtă de acțiune, maximum 231 de astfel de lansatoare în schimbul a patru miliarde de lei, 19 august.
- Sistem electronic de comunicații de război de tip H/V/UHF-LINX, maximum trei instalații, valoarea maximă este 600 de milioane de lei (cu TVA), 21 august.
- Sistem electronic de comunicații V/UHF-ARGUS, trei astfel de instalații în schimbul a aproape 510 milioane de lei, 21 august.
- Sisteme portabile Scorpius de detectare și distrugere a dronelor și a altor amenințări pentru 242 milioane de lei, 26 august
Arme pentru Armata Roșie
Expertul militar Hari Bucur-Marcu consideră că dotările pe care armata încearcă să le cumpere după războiul din Ucraina au ca scop să oprească o agresiune asemănătoare celei începute de Armata Roșie în țara vecină.
„Războiul s-a schimbat. Sunt alte provocări. Nu se mai poate ocupa o țară de dimensiuni însemnate pentru că nu mai există armată de un milion de oameni care pleacă la război, așa cum era înainte. Armata România a început să se pregătească de câțiva ani să respingă un atac din partea Rusiei”, este opinia lui Hari Bucur-Marcu.
Cu toate acestea, specialistul în securitate militară observă că „România nu se poate apăra de una singură în fața unei invazii rusești. „În schimb, noi suntem parte a NATO”, conchide Hari Bucur-Marcu.
Și expertul Claudiu Degeratu consideră că personalul militar este pregătit, dar el are nevoie să fie dotat cel puțin cum era dotat soldatul din Ucraina.
„Sunt în jur de 10.000-15.000 de militari care au participat la exerciții și în teatre de război, în misiuni internaționale. Acești oameni pot face față oricând unui conflict. Mai trebuie ca aceștia să fie dotați”, spune specialistul Claudiu Degeratu.
Alte contracte
Pe lângă aceste înțelegeri pe care Armata Română încearcă să le încheie până la sfârșitul anului, Romtehnica a acordat deja alte două contracte după izbucnirea războiului din Ucraina.
MApN a achiziționat stații radio care să permită conexiunea la sisteme de comunicații mobile. În luna iunie, s-au achiziționat „Stație radio HARRIS RF 7800H-TM002”, „Stație radio HARRIS RF 7800H-TM003”, „Stație radio multibandă 7850M-V514” și „Echipament radioreleu 7800W-OU500”.
Valoarea contractului fără TVA a fost de 76,5 milioane de lei (90 de milioane cu tot cu TVA) și a fost încheiat cu Harris Global Communications INC din Statele Unite.
Aceeași companie americană a mai încheiat cu Romtehnica și o înțelegere pentru a furniza „Blocuri de emisie-recepție pentru stațiile radio HARRIS, modele RF-7800V-HH101, RF-7800M-MP041,RF7800H-MP001 și RF-7800W-RP500”. Valoare contractului este 54,1 milioane de lei fără TVA (aproape 62 de milioane de lei cu TVA).
Vedetele Armatei Române în cazul unei agresiuni
Romtehnica a început să doteze intens armata după izbucnirea războiului din Ucraina cu arme și echipament care au o valoare de opt ori mai mare decât instalațiile achiziționate între februarie 2020 și februarie 2022.
Între februarie 2021 și februarie 2022, societatea publică a încheiat sau oferit contracte de 420 de milioane de lei, cu tot cu TVA. În perioada februarie 2020-februarie 2021, suma oferită sau cheltuită a fost de 260 de milioane de lei.
Experții consideră că în acest moment sistemele Patriot și HIMARS sunt cele mai importante arme de apărare ale României.
„Fără sistemele Patriot am fi complet expuși, însă acum putem închide spațiul aerian sud-estic și proteja Bucureștiul și Constanța. Sistemul anti-rachetă Patriot permite României o apărare redutabilă. De asemenea, foarte eficient este sistemul Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare – HIMARS care a intra în dotarea Armatei României în 2021”, punctează și specialistul în domeniu Ionuț Șutea.
România a achiziționat trei sisteme de lansatoare multiple de rachete sol-sol cu bătaie mare HIMARS, direct prin Guvernul SUA de la compania Lockheed Martin.
Instalațiile militare vor costa România 1,5 miliarde de euro. Primul sistem a sosit în România în februarie 2021, restul fiind așteptate până în decembrie 2023.
Sistemele de apărare antiaeriană cu rachete sol-aer Patriot au fost achiziționate tot direct de la Guvernul SUA în schimbul a 3,9 miliarde dolari.
Cele șapte sistemele cumpărate de MApN sunt create de e la compania americană Raytheon. Armata română a primit în 2020 primul din cel șapte sisteme comandate. Restul vor ajunge în România în perioada 2024-2026.
