Linkuri accesibilitate

Armele au devenit principala cauză a deceselor în rândul tinerilor americani | Scurtă istorie a culturii armelor în SUA


Aproximativ 393.347.000 de arme sunt deținute de civilii americani. Anual, în țară, au loc peste 300 de atacuri armate

27 de atacuri armate au avut loc, în 2022, în școlile din Statele Unite ale Americii. 24 de elevi și 3 profesori au fost uciși, iar alte 56 de persoane au fost rănite. 

Din 2018, SUA au înregistrat 119 atacuri armate în unitățile de învățământ, iar numărul lor pare să crească anual. În 2021 au avut loc 34 de astfel de incidente, iar în 2020 - 10 incidente.

Cel mai recent atac armat petrecut pe teritoriul american a avut loc în această săptămână, într-un orășel din Texas, Uvalde. După ce și-a anunțat intențiile pe Facebook, un tânăr de 18 ani, având asupra sa mai multe tipuri de arme, și-a ucis bunica, după care s-a îndreptat către Școala Robb, unde a omorât 19 elevi de clasele a doua și a patra, dar și doi profesori. Atacatorul a murit la fața locului.

Incidentul din Texas este al doilea cel mai grav atac produs într-o școală. Primul s-a petrecut în 2012, în statul Connecticut. Atunci, un alt tânăr, în vârstă de 20 de ani, a omorât 26 de persoane: 20 dintre ele erau elevi de 6 și 7 ani.

În Statele Unite, armele omoară mai mulți copii decât accidentele rutiere
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:19 0:00

În 2020 și 2021, principala cauză a deceselor în rândul copiilor și a tinerilor din Statele Unite a fost dată de arme, fiind depășite astfel accidentele de mașină. Datele Centrelui pentru Controlul și Prevenirea Bolilor arată că peste 4.300 de persoane tinere au murit din cauza rănilor provocate de arme.

Făina și pistoalele se cumpărau din același magazin

Considerată a fi cea mai controversată țară, din punct de vedere al culturii armelor, istoria acestora în SUA începe în perioada Războiului Civil (1861-1865), când producătorii de armament au convins proprietarii magazinelor alimentare să vândă pistoale clienților, alături de făină și zahăr.

Tot în această perioadă, în secțiunea de mica publicitate a ziarelor se scria că o armă i-ar ajuta pe „băieții adevărați” să-și dezvolte „bărbăția”.

La începutul anilor 1900, situația națională arăta că 43 de state limitau sau interziceau armele de foc în spațiile publice.

După uciderea prin împușcare a mai multe personalități, precum președintele John F. Kennedy, Martin Luther King Jr., Robert F. Kennedy și Malcolm X, apare și Legea privind controlul armelor, în 1968.

Prin această lege au fost introduse reglementări mai stricte legate de industria armelor de foc, au fost stabilite noi categorii de infracțiuni legate de ele, fiind interzisă vânzarea lor și a muniției către infractori.

După anii '90, odată ce atitudinile culturale s-au schimbat, achiziția de arme crește, din cauza fricii. Într-un sondaj efectuat în 1999, 26% dintre deținătorii de arme au motivat că protecția este motivul pentru care le au în posesie. 16 ani mai târziu, în 2015, 63% dintre respondenții unui sondaj au admis că dețin o armă pentru auto-apărare.

Revista Facultății de Sănătate Publică a Universității J. Hopkins, citând mai multe studii, notează că în realitate, deținerea unei arme triplează riscul de sinucidere a unei persoane și dublează riscul de expunere la omucidere.

În timp ce oamenii au pus un accent din ce în ce mai mare pe autoapărare în ultimii zeci de ani, legislația americană privind controlul armelor a devenit tot mai permisivă. În anii 90, purtarea unei arme ascunse (de exemplu, într-un toc) era interzisă în 16 state, dar până în 2013, toate cele 50 de state au permis unor civili să poarte arme pe care nu le au la vedere.

Cât de persmisivă este Constituția?

Dezbaterea privind controlul armelor din Statele Unite are la bază al Doilea Amendament al Constituției: „Având în vedere că securitatea unui stat liber are nevoie de o miliție bine reglementată, dreptul poporului la a deține și purta arme nu trebuie încălcat”.

În 1939, cazul United States v. Miller a scos în evidență problema puștilor - Jack Miller și Frank Layton au fost acuzați de un tribunal din statul Arkansas că ar fi încălcat Legea privind armele de foc, atunci când încercau să transporte puștile cu două țevi în afara statului, în scop comercial.

Cei doi au fost de părere că Legea privind armele de foc ar încălca dreptul lor constituțional - „de a deține și purta arme” - garantat de al Doilea Amendament. În decizia sa, Curtea Supremă a decis că puștile cu două țevi nu intră sub incidența prevederii constituționale, având în vedere că acest tip de armă nu ar duce la consolidarea unei „miliții bine reglementate”.

După aproape șapte decenii, în 2008, al doilea amendament revenea în atenția publică, prin cazul District of Columbia (Washington D.C.) v. Heller. Prevederile Codului Districtului Columbia au făcut ilegală purtarea unei arme de foc neînregistrate și au interzis înregistrarea armelor de mână, deși șeful poliției putea elibera licențe de un an pentru ele.

Codul conținea și prevederi care cereau proprietarilor de arme înregistrate în mod legal să le țină descărcate sau blocate.

Dick Anthony Heller a fost un ofițer special de poliție din D.C. care a fost autorizat să poarte o armă în timpul serviciului. A cerut o licență de un an pentru a putea păstra, în legalita, o armă acasă, dar cererea i-a fost respinsă.

În această situație, Curtea Supremă a emis o decizie considerată „controversată”, privind semnificația Amendamentului - cetățenii au dreptul de a deține și folosi arme pentru protecția personală, în casă. Curtea a vorbit și despre limitări:

  • armele nu pot fi deținute de infractori și persoane cu tulburări mintale;
  • armele nu pot fi deținute în locuri precum școli sau clădiri guvernamentale:
  • limitări asupra comerțului de arme;

Orlando și Las Vegas - cele mai grave incidente

Până în prezent, în 2022, în Statele Unite au avut loc, pe lângă cele 27 de atacuri armate din școli, alte 187 de incidente.

În 2016 s-au petrecut 382 de atacuri armate, printre care și cel de la Orlando, Florida, numit și „Atacul de la clubul Pulse” - o locație destinată comunității LGBT.

Un bărbat în vârstă de 29 de ani, Omar Meteen, cercetat în trecut pentru posibile conexiuni cu grupările teroriste, a omorât 50 de persoane și a rănit altele 53.

În mai 2013, Biroul Federal de Investigații l-a declarat pe Mateen „o persoană de interes” și a lansat o anchetă preliminară asupra sa, după ce le-a spus colegilor săi de la firma de securitate la care lucra că are legături cu Al-Qaeda și Hezbollah. Ancheta de 10 luni s-a încheiat fără vreo acuzație împotriva lui Mateen.

Bărbatul avea asupra sa două arme și a fost omorât de polițiști în noaptea atacului. Deținea o licență pentru utilizarea armelor cu foc din 2007, când a început să lucreze la firma de securitate.

Atacul din clubul Pulse din Orlando este al doilea cel mai grav din istoria modernă a Statelor Unite.
Atacul din clubul Pulse din Orlando este al doilea cel mai grav din istoria modernă a Statelor Unite.

În seara de 12 iunie, când Omar Meteen a deschis focurile de armă, în club erau aproximativ 300 de persoane.

New York Times scria la momentul respectiv că incidentul a fost cel mai grav de la 11 septembrie 2001 încoace și totodată cel mai sângeros atac împotriva împotriva comunității LGBT din istoria modernă a țării.

După un an, în 2017, în Las Vegas avea să se desfășoare un nou atac armat, care urma să producă mai multe victime decât cel din Orlando. Incidentul din zona Hotelului Mandalay Bay, unde se desfășura un festival de muzică, a fost soldat cu 59 de decese și 441 de victime.

Hotelul din care Stephen Paddok a tras focuri de armă, spre cei 20.000 de oameni aflați la un festival.
Hotelul din care Stephen Paddok a tras focuri de armă, spre cei 20.000 de oameni aflați la un festival.

În seara zilei de 1 octombrie, Stephen Paddok, de 64 de ani, cazat la cel de-al 32-lea etaj al hotelului, a deschis focuri de armă asupra mulțimii formate din 22.000 de oameni. Polițiștii au găsit în camera din care a tras 23 de arme, iar acasă mai avea alte 19 tipuri de pistoale și puști.

Bărbatul, pensionar, nu avea antecedente semnificative și locuia în apropiere de Las Vegas. Acesta s-a sinucis înainte ca poliția să intre în camera sa.

  • 16x9 Image

    Norbert Nemeș

    A absolvit Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 2021, iar în prezent urmează masteratul de Jurnalism și Comunicare Politică din cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. A colaborat cu Radio Cluj și Factual. În octombrie 2021 a devenit stagiar al Europei Libere, iar din ianuarie 2022 este freelancer.

XS
SM
MD
LG