Asceze: Spania reduce religia în școli, Putin interzice alcoolul pe trenuri, iar naziștii beau cafeaua decafeinată. Revista presei europene

Coronavirus în Franța, unde Le Monde face astăzi bilanțul: 212 cazuri, un al patrulea deces, iar stocurile de măști sunt « rechiziționate ».

Libération se întreabă dacă guvernul e în stare să facă față, în vreme ce Le Figaro scrie că în Europa sectorul turismului pierde un miliard de euro în fiecare lună.

Belgia este mai puțin afectată, doar 15 cazuri până acum, cum o rezumă Le Soir, însă instituțiile UE și-au redus activitatea la maximum. Ele funcționează, însă, cum funcționează și cele din Luxembourg sau Strasbourg, iar Curtea de Justiție a UE a respins cererea liderului independentist catalan Oriol Junqueras de a-și recupera scaunul de parlamentar european.

Oriol Junqueras își execută pedeapsa de 13 ani închisoare la care a fost condamnat în Spania pentru organizarea referendumului din 2017 în chestiunea independenței Cataloniei, referendum interzis de Madrid.

Anul trecut el a fost ales deputat european catalan în alegerile din luna mai, însă nu își poate exercita mandatul de de parlamentar UE pentru că este închis în Spania. Avocații lui au căutat să arate că el beneficiază de imunitate, fiind deputat european, dar Curtea de Justiție a UE a respins cererea.

În Spania, unde El Pais anunță un prim deces de corona virus, în Valencia, presa e mai puțin preocupată de cazul lui Oriol Junqueras, deja mult prea dezbătut. În schimb, El Pais scrie pe larg despre noua lege a educației, care reduce orele de religie din școli.

Tot despre școli, pe fundal de criza coronavirus scrie și Italia Corriere della Sera, care îl citează pe premierul Giuseppe Conte: «Nu excludem închiderea totală a școlilor.»

În Germania, Süddeutsche Zeitung pune întrebarea ce pot face părinții dacă școlile și locurile publice se vor închide cu totul și numește asta: Hausarrest!

Charlie Hebdo și Polanski: ce este arta?

În Franța, săptămânalul politico-satiric Charlie Hebdo are un editorial, în numărul său de astăzi, în care reia polemica în jurul acordării premiului César pentru cel mai bun regizor lui Roman Polanski, pentru filmul J’accuse. Acuzat de viol, regizorul de origine poloneză Polanski, care a fugit din SUA acum mai bine de patru decenii (în 1978), unde se afla în proces pentru violul unei minore, nu s-a prezentat în seara acordării premiului, când multe actrițe și militanți și militante #MeToo au părăsit sala în semn de protest.

Charlie Hebdo (doar în ediția pe hârtie sau pentru abonați) pune problema etern deranjantă a valorii unei opere și a utilității artei, dacă o negăm atunci când artistul este poate un ticălos, sau cel puțin un om cu moralitatea îndoielnică.

“În această lume a aparențelor și a farsei în care trăim, postura este cea importantă. Crede oare cinematografia în valorile pe care pretinde că le împarte cu spectatorii? În realitate, cinematografia nu e decât un business în care atenția este menținută prin ceremoniile de împărțire a premiilor. E ca la școală: tocilarii pârâcioși și lingăi stau în banca din față, codașii – tocmai în spate.”

Moscou-sur-Vodka

În Rusia, presa scrie, încercând să reprime o oarecare perplexitate, despre noua propunere legislativă de a interzice vânzarea de alcool pe trenuri, în special în vagoanele-restaurant ale trenurilor de lungă distanță.

O asemenea inițiativă ar putea părea imprudentă sau ciudată, dacă ne gândim că restricțiile în vânzarea alcoolului au fost una din cauzele care au dus, în anii 1980, la scăderea vertiginoasă a popularității lui Gorbaciov în URSS. Cotidianul Rossiiskaia Gazeta, apropiat Kremlinului, apără însă planul, scriind că din cauza vânzării alcoolului anul trecut s-au înregistrat în Rusia 8.000 de incidente în vagoanele restaurant.

În sfârșit, din nou în Spania, El Mundo are, poate nu întâmplător, un grupaj de articole care au de-a face cu alcoolul, extremismul de dreapta și nazismul. Cotidianul spaniol de orientare creștin-democrată publică astfel un articol despre tipărirea, pentru prima oară, a unei conferințe ținute în 1967 de marele filozof german Adorno despre revenirea condițiilor care încurajează extrema dreaptă, și tot El Mundo are un articol, doar în aparență anecdotic, despre campania puțin știută astăzi, în al Treilea Reich al lui Hitler, nu doar împotriva alcoolului, dar și împotriva cafelei.

Ideologia nazistă includea refuzul stimulentelor, chiar și al zahărului. Bunul arian trebuia să bea puțin alcool sau deloc, să mănânce sănătos, organic, vegetarian dacă se poate, și să renunțe la tutun și cafea.

Cafeaua era rău văzută de elitele naziste care căutau să creeze omul nou. Hitler era vegetarian, ca mulți alți lideri naziști, iar regimul recomanda consumul de cafea decafeinizată, dintr-o rațiune patriotică: este vorba de o invenție germană.

În 1905, în orașul Bremen, numitul Ludwig Roselius a inventat cafeaua Sanka (adică : Sans Kafeine). Aceasta s-a vândut și în SUA până la al Doilea Război Mondial, preluată de marca Kellogg. Mai târziu, acest Ludwig Roselius avea să-l cunoască personal pe Hitler, care considera cafeaua ca pe o otravă ce trebuie interzisă.

Asta nu-i împiedica însă pe naziști să distribuie soldaților de pe front o metanfetamină numită Pervitin.

În 1979, gigantul internațional General Foods a cumpărat marca Roselius, care se comercializează încă și astăzi.