Linkuri accesibilitate

România are 11 miliarde de euro de la UE pentru a construi autostrăzi și căi ferate. Trebuie doar să-i cheltuie la timp. Va reuși?


Fără banii de la Uniunea Europeană, România nu ar fi avut nici măcar 500 de km de șosele noi, spune la one2one cofondatorul Asociației Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea. Asociația monitorizează, din 2005, activitatea pe cele mai importante șantiere de transport.
Fără banii de la Uniunea Europeană, România nu ar fi avut nici măcar 500 de km de șosele noi, spune la one2one cofondatorul Asociației Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea. Asociația monitorizează, din 2005, activitatea pe cele mai importante șantiere de transport.

România este într-o cursă contracronometru pentru a cheltui, până în 2027, aproximativ 11 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeană pentru infrastructura de transport. Președintele executiv al Asociației Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea, spune că multe dintre marile obiective sunt întârziate.

Din cele peste 100 de miliarde de euro – fonduri europene – pe care România le-a primit încă de dinainte de aderarea la Uniunea Europeană, aproape un sfert sunt pentru infrastructură.

Doar prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) – program de finanțare post-Covid, aprobat în 2021 – Comisia Europeană a pus la dispoziția Ministerului Transporturilor din România peste 6 miliarde de euro.

Sumele dedicate construirii de drumuri noi și căi ferate noi trebuie cheltuite până în 2026.

Asociația Pro Infrastructură a realizat harta cu principalele proiecte de transport și stadiul în care se află lucrările.
Asociația Pro Infrastructură a realizat harta cu principalele proiecte de transport și stadiul în care se află lucrările.

De cheltuirea banilor alocați pentru trasporturi prin PNRR sunt responsabile două dintre instituțiile subordonate Ministerului Transporturilor – CFR și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Toate cele peste 6 miliarde de euro au fost contractate de cele două instituții, iar în multe zone ale țării lucrările sunt în toi.

La one2one, președintele executiv al asociației neguvernamentale Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea, explică stadiul în care sunt principalele proiecte după ce, în primele luni ale anului, organizația sa a filmat din aer și de la sol cele mai importante șantiere, inclusiv pe cel al Autostrăzii Moldovei (A7), de la Ploiești la Siret, la granița cu Ucraina.

Cele mai importante declarații

  • Despre autostrăzile construite cu bani de la Uniunea Europeană: „Dacă dăm la o parte suta de kilometri de pe vremea ceaușistă, avem 1.000 de km până anul acesta, 2024 […] Dacă statul și-ar fi făcut treaba, ar fi trebuit să avem vreo 2.000 de kilometri, dublu față de ceea ce avem.”
  • Despre șantierul Autostrăzii Moldovei (A7) Ploiești - Siret: „Pe Pașcani - Bacău și pe Bacău - Focșani, pe cele cinci loturi dinspre nord, lucrările sunt cel mai în urmă față de graficul de execuție și față de ce vrea contractul […] ”
  • Despre șantierul Autostrăzii Pitești - Sibiu: „La sfârșitul acestui an, este fezabil să circulăm pe 30 de km, între Pitești și Curtea de Argeș […] În condiții normale, chiar dacă vorbim de lucrări foarte dificile, avem încredere că putem să ne atingem targetul pe care chiar antreprenorul de aici și l-a stabilit – decembrie 2026 – să circulăm de la Curtea de Argeș la Ticveni”.
  • Despre renovarea Magistralei 500 – București - Suceava, anunțată de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu: „Deocamdată, e la nivel de studiu de fezabilitate, nu este nicio licitație de lucrări lansată pe ea. De aici până la a lansa (n.r. lucrările) e mult”.
  • Despre efectele războiului din Ucraina asupra infrastructurii de transport din România: „A trebuit să înceapă războiul ca să curățăm și noi liniile ferate din portul Constanța. O rușine! Noi spunem de ani de zile că lucrul acela trebuia făcut.”

În ce stadiu e șantierul Autostrăzii Moldova, cel mai mare din România

Autostrada Moldovei, care va face legătura între Ploiești (Dumbrava/A3) și Siret, la granița dintre România și Ucraina, are aproximativ 450 de kilometri.

Cea mai mare parte a lucrării, peste 300 de kilometri, de la Ploiești până la Pașcani, se construiește cu banii alocați de Comisia Europeană României prin PNRR.

Asta înseamnă că această porțiune din A7 trebuie să fie gata până în vara anului 2026.

Majoritatea tronsoanelor sunt construite de firma românească UMB.

Luna trecută, Asociația Pro Infrastructură a survolat și a filmat șantierul A7.

Ionuț Ciurea spune la one2one că cel mai important proiect de transport din România este în întârziere.

Contractele pentru tronsoanele Pașcani-Bacău și Bacău-Focșani au fost semnate în 2022.

Asociația Infrastructura susține că ritmul lucrărilor pe șantierul Autostrazii Moldovei este prea lent pentru a se respecta contractul. Autostrada dintre Ploiești și nordul Moldovei poate fi terminată însă până la terminarea PNRR, în 2026, admite Ionuț Ciurea.
Asociația Infrastructura susține că ritmul lucrărilor pe șantierul Autostrazii Moldovei este prea lent pentru a se respecta contractul. Autostrada dintre Ploiești și nordul Moldovei poate fi terminată însă până la terminarea PNRR, în 2026, admite Ionuț Ciurea.

Înțelegerile dintre UMB și Compania Națională de Infrastructură Rutieră prevăd finalizarea lucrărilor în 30 de luni, susține Ionuț Ciurea, adică cel târziu până la sfârșitul lui 2024.

„Între Pașcani și Bacău și între Bacău și Focșani sunt cinci loturi. Pe cele cinci loturi dinspre nord, lucrările sunt cel mai în urmă față de graficul de execuție și față de ce vrea contractul […] Dacă ție îți cere contractul să pui în teren autostrada respectivă în 30 de luni, înseamnă că trebuie să ai un progres mediu fizic lunar de 3,3%. Dacă tu ai făcut 1%, o să termini în termenul contractual? Nu, dacă folosești aceeași mobilizare”, argumentează Ionuț Ciurea.

Tot în luna aprilie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că pe A7, „până la sfârșitul anului 2024, se va merge de la Focșani până la Buzău și pe cele două loturi de la Ploiești spre Buzău cu o bucată lipsă, de la Ploiești la Buzău”.

CFR investește peste 3 miliarde de euro în linii, dar asta reprezintă doar o mică parte din nevoi

La sfârșitul anului 2023, CFR Infrastructură a anunțat public pe pagina sa de Facebook că a semnat contracte pentru modernizarea a aproximativ 1.000 de kilometri de linii ferate.

Distanța reprezentă însă doar 10 la sută din lungimea șinelor de tren din România, toate suferind de lipsa investițiilor în ultimii 30 de ani.

Finanțarea, de peste 3 miliarde de euro, provine de la Comisia Europeană, prin PNRR.

Directorul general al CFR, Ion Simu-Alexandru, explica atunci că „CFR SA încheie 2023 cu țintă îndeplinită în PNRR, sută la sută grad de contractare, cu toate cele 142 de contracte semnate, în valoare de aproximativ 17,46 de milioane de lei, fără TVA”.

După ce se vor termina lucrările de reparații și liniile noi vor fi funcționale, trenurile ar trebui să meargă cu viteze de până la 160 de km/oră.

În prezent, CFR are deschise șantiere pentru transport feroviar îmbunătățit, cu bani obținuți prin PNRR, pe tronsoane precum:

  • Lugoj și Timișoara
  • Tălmaciu și Sibiu
  • Teiuș și Aiud
  • Crasna și Zorleni (regionala Iași)
  • Cluj Napoca și Oradea

Alte lucrări majore sunt făcute cu bani europeni și din bugetul național, prin alte programe.

Sute de milioane de lei au investit Comisia Europeană și Guvernul în repunerea în funcțiune și modernizarea liniilor ferate din proximitatea Portului Constanța pentru a ajuta Ucraina să exporte mărfurile.
Sute de milioane de lei au investit Comisia Europeană și Guvernul în repunerea în funcțiune și modernizarea liniilor ferate din proximitatea Portului Constanța pentru a ajuta Ucraina să exporte mărfurile.

Pe 19 aprilie, CFR a lansat o licitație pentru contractul de electrificare și dublare a liniei ferate Constanța - Mangalia, în valoare de 1,5 miliarde de lei, aproximativ 300 de milioane de euro.

Finanțarea este asigurată tot de Uniunea Europeană, dar prin FEDR - Fondul european de dezvoltare regională, un program diferit de PNRR.

La one2one, cofondatorul Asociației Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea, atrage atenția că una dintre cele mai importante magistrale feroviare din România, Magistrala 500 (București - Suceava) nu este modernizată.

„Deocamdată, e la nivel de studiu de fezabilitate, nu este nicio licitație de lucrări lansată pe ea. Deocamdată, ne gândim ce facem, pe unde facem, cum facem. Ok, și la asta trebuie să ne gândim. Dar de aici până la a lansa (n.r. lucrările) e mult,” spune Ionuț Ciurea.

El subliniază că războiul din Ucraina a dovedit că, în caz de conflict, „cele mai multe nevoi de transport sunt pe feroviar, nu pe rutier.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

XS
SM
MD
LG