Linkuri accesibilitate

Asztalos Csaba, despre proiectul UDMR: „Nu putem să stăm în loc. În diferite regiuni lucrurile se mișcă, și nu ține de maghiari” (VIDEO)


Asztalos Csaba, președintele CNCD

Un interviu cu președintele CNCD, despre proiectul UDMR privind autonomia economică a regiunilor, care a stârnit controverse la București.

Asztalos Csaba, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), vorbește într-un interviu pentru Europa Liberă despre proiectul depus în Parlament de UDMR, privind autonomia economică a unor regiuni de dezvoltare din România, care a stârnit controverse la București, fiind invocată eterna marotă a „pericolului maghiar”. „Acest lucru nu mai este o chestiune legată de subiectul minorității maghiare, ci este o tendință care până la urmă ține de dorința de dezvoltare economică”, explică oficialul, care dă exemple Clujul, Oradea, Timișoara sau Aradul, zone care s-au deconectat practic, ca infrastructură și dezvoltare economică, de restul regiunilor românești, din cauza incapacității guvernului de la București de a dezvolta o strategie națională și o viziune comună. Cu toate acestea, șansele ca acest proiect să treacă de Parlament sunt „zero barat”, consideră Asztalos Csaba.

Europa Liberă: Ce presupune acest proiect de lege despre autonomia aceea regională, a regiunilor de dezvoltare?

Asztalos Csaba, despre proiectul UDMR de autonomie regională
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:30 0:00

Asztalos Csaba: „În primul rând nu este un proiect despre autonomie, este un proiect despre dezvoltarea în legislația actuală a punctului 1, subpunctului 3 din rezoluția de la Alba Iulia, care vorbește de o formă de autoguvernare a minorităților conlocuitoare. Acest subpunct nu a fost inclus în Constituția din 1923, ci doar unirea Transilvaniei cu Țara Românească. Este un proiect diferit de celelalte proiecte depuse până acum de comunitatea maghiară, este un proiect foarte scurt, are doar 8 articole, și urmărește elemente care țin de reprezentarea proporțională a minorității naționale în structurile de decizie, cum ar fi Parlamentul, Parlamentul European, instituții publice.
Are un articol referitor la o formă de autoguvernare în educație, în sistemul educațional. Această formă, în sistemul educațional, în mare parte este constituit după 28 de ani de la Revoluție, deci avem instituții de educație în limba maternă. Întrebarea este în ce măsură putem să decidem noi în zona de curiculă sau în zona de organizare managerială a acestor instituții.
Mai avem prevederi cu privire la reprezentarea proproțională în justiție, care din nou este un principiu cu multe provocări în ce privește implemenarea. Și în final avem un articol care se referă la posibilitatea de a crea regiuni de dezvoltare ec onomică, în măsura în care avem reprezentare numerică substanțială a minorităților în anumite regiuni, care ar dobândi o formă de autonomie, dar din punct de vedere economic și de dezvoltare regională. Ceea ce nu este un element nou.

Acest lucru nu mai este o chestiune legată de subiectul minorității maghiare, ci este o tendință care ține de dorința de dezvoltare economică...

Eu consider că nu a fost pregătit suficient proiectul de lege, din perspectiva comunicării publice. Se denaturează foarte repede esența proiectului de lege, se utlilizează în bătălia de politică internă din România, cu un discurs naționalist, extremist evident și cu operaționalizarea unor stereotipuri și prejudecăți, prezentând orice inițiativă venită din partea comunității maghiare ca fiind un pericol la adresa statului unitar național al României.

Marea provocare pentru România, în următorii ani, va fi cum va gestiona discrepanțele sau diferențele de dezvoltare economică, socială, culturală între diferitele regiuni istorice ale statului. Constatăm și acum că Transilvania e cu fața spre Vest. Constatăm că infrastructural, statul român nu este legat, nu avem o autostradă între Moldova și Transilvania sau între zona de sud și Transilvania. Vedem voința și dorința de dezvoltare economică și socială. În vest avem o asociere a primarilor din Arad, Cluj, Timișoara, Oradea care își propun să aibă planuri de infrastructură comună, tocmai pentru a lega Transilvania de Vest și a o dezvolta economic. Acest lucru nu mai este o chestiune legată de subiectul minorității maghiare, ci este o tendință care până la urmă ține de dorința de dezvoltare economică.

Acest proiect de lege vine într-un context în care avem o strategie de reunificare a tuturor maghiarilor din bazinul carpatic, strategie a guvernului Ungariei, a lui Viktor Orban, adoptată în 2011 și în curs de implementare, cu anumite rezultate deja și cu o investiție majoră. Diferența în acest moment este că Viktor Orban are o viziune pentru maghiarii din Transilvania, Bucureștiul nu are o astfel de viziune. Singurul proiect comun pe care l-au avut maghiarii și românii împreună, după 1989, a fost de integrarea în structurile din Vest a României, adică Consiliul Europei, UE și NATO. Pe marginea acestui deziderat, s-au făcut compromisuri și a avut loc un dialog efectiv în acea perioadă. După 2007, după integrare, nu mai avem proiecte comune, de fapt România nu are o viziune de viitor.

Marea provocare în această relație ține de o viziune comună și de capacitatea de a relua dialogul. Altfel, pericolul maghiar, stereotipurile și prejudecățile istorice se vor utiliza nu doar în lupta de politică internă, ci și în a pune piedici modernizării României. Întotdeauna se va invoca pericolul maghiar când vom vorbi de descentralizare, un pericol că maghiarii ar prinde prea multă putere în anumite județe unde sunt majoritari, în închiderea capitolului privind retrocedările și gestionarea restituirii proprietăților, în dezvoltarea economică, în construirea de infrastructură, în crearea până la urmă a unor regiuni de dezvoltare efectivă”.

Europa Liberă: Cum ați răspunde criticilor sau celor care o iau pe panta aceasta că orice inițiativă de descentralizare e asociată cu așa-zisul pericol maghiar?

Asztalos Csaba: „Nu doar descentralizare, și proiecte de dezvoltare economică, cam în orice măsură, pericolul maghiar este prezent. Eu cred că dialogul ar fi necesar și luarea unor decizii raționale ar fi necesară. Vă dau doar un exemplu. Regimul Funar în Cluj. Câți ani a pierdut Cluj Napoca din cauza acestui primar naționalist? Câte firme au ocolit Clujul, din cauza acestui primar naționalist, pe considerentul de pericol maghiar? Sau în multe alte localități aș putea să vă dau acest exemplu. Eu cred că și românii, și maghiarii au nevoie de dezvoltare economică, de creștere a calității vieții, de infrastructură. (...)

Noi nu putem să stăm în loc. Lumea se mișcă și vedem că în diferite regiuni lucrurile se mișcă diferit și nu ține de maghiari. Faptul că Clujul cunoaște o dezvoltare economică dinamică în ultimii ani nu are o legătură cu maghiarii, doar faptul că nu mai au un primar care este naționalist. Dar contribuie și maghiarii la această dezvoltare economică. Faptul că Oradea cunoaște o dezvoltare extraordinară, infrastructurală și eonomică, sau Timișoara, sau Aradul. Toate sunt elemente de tradiție, până la urmă vedem că diversitatea ne duce înainte și vedem că anumite regiuni nu vor sta după lipsa de viziune și de competitivitate a guvernanților, indiferent din ce parte ar veni și cum ar gestiona treburile țării vremelnic. (...)

Este legitim să spună municipiul Cluj – te rog eu, lasă-mă să îmi construiesc eu spitalul regional, fac eu, lasă-mă, dar lasă-mă, nu-mi pune obstacole. Sau mă văd cu oameni din Banat, Timișoara, care îmi spun: știți, cu cât ne lăsați în pace voi, ăia de la București, cu atât ne e mai bine nouă. N-avem nicio problemă, lăsați-ne să ne organizăm, să mergem înainte.

Dincolo de toate aceste subiecte, lumea merge înainte. Toată lumea din România dorește o viață mai bună, condiții economice mai bune...

Pe de altă parte, comunitatea maghiară trebuie să facă un efort, să explice, să aibă comunicatori foarte buni și să atenueze aceste frici și aceste stereotipuri și prejudecăți. Să ofere garanții de sentimentul siguranței și securității în rândul majorității române. Ambele comunități au sensibilități. Ar trebui să discutăm de o reconciliere istorică efectivă. Să spunem că în cei 200 de ani, sau putem să mergem și mai înapoi, în perioada în care o comunitate sau alta și-a exercitat suveranitatea asupra Transilvaniei, da, a avut încercări de asimilare a celeilalte comunități. Da, au făcut lucruri reprobabile. Să fim capabili să ne cerem scuze reciproc pentru aceste lucruri reprobabile din istoria comună pe care o avem, de care nu putem să fim mândri nicio comunitate, nici alta. Altfel ne vom reproșa încontinuu și vom utiliza acele elemente istorice care ne sunt favorabile în discursul public”.

Europa Liberă: Politic vorbind, cum vedeți, are șanse proiectul acesta să treacă în Parlament?

Asztalos Csaba: „Nu. Zero barat. Este încă un proiect, în actualul context politic când abia a apărut proiectul de o zi și se scurg discursurile naționaliste, mai ales ale Opoziției, cu privire la proiect (...) Din punctul meu de vedere, nu are o șansă. Opoziția exploatează situația, atacând guvernarea pe elementul anti-maghiar, se construiește, vedem cum se folosesc stereotipurile și prejudecățile, pericolul maghiar, vedem în televiziunile de știri cum curge manipularea, aproape în toate televiziunile de știri. Și încă o dată, n-au trecut 24 de ore de când proiectul de lege a fost depus. Se interpretează că a fost depus în ziua în care coaliția de guvernământ a pierdut majoritatea în Camera Deputaților. Nu, acest proiect de lege s-a discutat încă din ianuarie la UDMR. Dacă era depus înainte de 1 Decembrie, UDMR ar fi fost acuzat că vrea să strice sărbătorile. Dacă a depus după, a depus pentru că a pierdut PSD-ALDE majoritatea.
Acest proiect de lege constituie un instrument de a avea un dialog pe un subiect tabu. Pe ce a fost în 1918, Declarația de la Alba Iulia, din care nu s-au transpus toate punctele, ci doar cele referitoare la Unire, în Constituția din 1923. Eu cred că un dialog sincer este necesar. Mi-e greu să văd actuala clasă politică să aibă capacitatea să poarte un dialog.

Dincolo de toate aceste subiecte, lumea merge înainte. Toată lumea din România dorește o viață mai bună, condiții economice mai bune, infrastructură în primul rând, și vedem că anumite regiuni și municipii se dezvoltă mai repede decât altele, se conectează la Occident și nu este o chestiune de relație româno-maghiară, din România. Este o necesitate”.

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG