”Vis-a-vis de completele de cinci, avem decizia Curții Constituționale care a constatat acel conflict juridic de natură constituțională și imperativ a arătat ce trebuie de făcut și Inalta Curte a procedat la constiturea legală a completelor de cinci. Mă intrebați de cele de trei. Prin analogie, lucrurile sunt identice. Care-i deosebirea? Deosebirea faptului că nu avem o decizie a Curții Constituționale care să aibă în spate să bazeze pe nelegala constituire a completelor de trei și analogia nu o putem pune în operă, dar oricând și oricine, Avocatul Poporului poate sesiza Curtea Constituțională și cei care mai sunt în curs de judecată, în căi de atac sau în contestație în anulare, dacă mai au termenul să nu fie expirat, pot ridica în fața instanței de judecată excepția de neconstituționalitate."
Ministrul sugerează că ”prin analogie” și Completurile de trei judecători de la ÎCCJ ar fi nelegal constituite. O afirmație gravă și care ar putea deschide o altă cutie a Pandorei după cea deschisă de decizia CCR referitoare la completurile de cinci. Ea a fost însă anticipată chiar de președinta Înaltei Curți, Cristina Tarcea, care în 13 decembrie 2018, când se făcea tragerea la sorți pentru Completurile de cinci judecători, avertiza: ”Nu este un secret pentru nimeni faptul că mai mult sau mai puțin discret a început un asalt asupra completurilor de trei judecători de la Înalta Curte.”
Are însă șanse de reușită acest ”asalt” și pe ce se bazează afirmațiile lui Tudorel Toader?
În primul rând, trebuie precizat că legea 304/2004 privind organizarea judecătorească nu prevede la niciun articol că ar trebui trase la sorți completurile de trei, așa cum prevedea pentru cele de cinci judecători. Ceea ce spune însă legea este că modul de compunere al Completurilor de trei este stabilit de Colegiul de Conducere al ÎCCJ.
- Articolul 19 ( al 3) prevede că ”La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, la propunerea președintelui sau a vicepreședintelui acesteia, poate aproba înființarea de complete specializate în cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în funcție de numărul și natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei secții, precum și de specializarea judecătorilor și necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora”.
- Articolul 52 (1) ”Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti. (2) Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia”.
De altfel, chiar Înalta Curte a făcut precizări în acest sens într-un comunicat din 14 decembrie 2018, arătând că: ”nu există niciun temei pentru care completurile colegiale de la nivelul instanţei supreme, cu excepţia completurilor de 5 judecători, ar trebui constituite printr-o altă procedură decât cea legală, aplicabilă tuturor completurilor colegiale din ţară”.
Teoretic, ministrul Tudorel Toader, care e de presupus că a citit aceste articole de lege, nu ar fi trebui să ridice chestiunea și nici să-i îndemne pe inculpați să se adreseze Curții Constituționale.
”E nefiresc, neloial pentru un ministru al justiției să sfătuiască oamenii cum să procedeze în dosare, cum să fie atacate soluțiile, să fie desființate soluțiile, nu cu asta ar trebui să se ocupe un ministru al justiției. Își uită rolul, procedează ca un avocat. Nu cred că la Curtea Constituțională ar avea succes de cauză o contestație pe completurile de trei, unde reglemenările și legea sunt clare, nu ar avea succes nici Ordonanța lui pe completurile de cinci. Nici vorbă”, spune judecătorul Cristi Danileț pentru Europa Liberă.
Și Laura Stefan, expert anticorupție, susține într-o declarație pentru Europa Liberă că între situația completurilor de 3 judecători și aceea a completurilor de cinci nu există nicio ”analogie”, așa cum spune ministrul.
Judecătorul CSM, Bogdan Mateescu opinează, într-o postare pe facebook, că în cazul completelor de trei jdecători, legea nu prevede o tragere la sorți: ”A pune la îndoială valabilitatea hotărârilor judecătorești pronunțate de aceste completuri în orice mod, chiar și prin aluzii sau indicații bazate pe alte ipoteze decât cele reglementate de lege, mi se pare de-a dreptul revoltator”.
A existat deja o tentativă de contestare a completurilor de trei. Omul de afaceri Georgică Giurgiucanu, inculpat într-un dosar al lui Radu Mazăre, a contestat la Curtea de Apel București legalitatea constituirii completurilor de trei judecători, dar Curtea i-a respins-o, decizia nefiind însă definitivă. Același Giurgiucanu a mai depus o plângere la Secția pentru anchetarea magistraților.
Anunțul făcut de ministrul justiției pare, ipotetic, să aibă o miză importantă: printre cei care au fost condamnați de Completurile de trei judecători ale Înaltei Curți se află însuși Liviu Dragnea, care a primit o condamnare de 3 ani și șase luni cu executare, și Darius Vâlcov, consilierul premierului și un soi de guru al guvernului. Acesta a fost condamnat la 8 ani de închisoare cu executare.
