Linkuri accesibilitate

Atac rusesc masiv asupra Kievului. Cinci cartiere afectate, trei persoane rănite. Noi lovituri asupra infrastructurii energetice a țării

Atac masiv rusesc asupra Kievului.

Pe scurt

  • Cel puțin trei persoane au fost rănite la Kiev în urma unui atac rusesc desfășurat în noaptea de 2 spre 3 februarie.
  • Mai multe clădiri rezidențiale și nerezidențiale au fost avariate în diferite zone ale orașului.
  • Orașul Harkov a fost supus unor atacuri intense asupra infrastructurii energetice, lăsând fără încălzire sute de clădiri, în condiții de ger.

Cel puțin trei persoane au fost rănite la Kiev în urma unui atac rusesc desfășurat în noaptea de 2 spre 3 februarie care a afectat cinci cartiere ale capitalei Ucrainei, potrivit autorităților locale, transmite Serviciul Ucrainean al RFE/RL.

Peste sute de clădiri rezidențiale din Kiev nu au căldură, în condițiile în care temperaturile se apropie de minus 20 de grade Celsius.

„Ca urmare a loviturilor, peste 1.100 de locuințe au rămas fără încălzire”, a declarat viceprim-ministrul Oleksi Kuleba, care a adăugat că Rusia a atacat „locuințele, căldura și condițiile de trai de bază ale civililor” în toată țara.

La rândul lui, ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, a declarat că Rusia a atacat Ucraina cu 450 de drone și peste 60 de rachete peste noapte.

„Nici eforturile diplomatice anticipate în Abu Dhabi de săptămâna aceasta, nici promisiunile față de Statele Unite nu i-au împiedicat să continue teroarea împotriva oamenilor obișnuiți în cea mai aspră iarnă”, a scris Sîbiha pe X.

Forțelor Aeriene Ucrainene au transmis că au detectat 521 de mijloace de atac aerian:

  • 4 rachete Zircon / Onyx;
  • 32 rachete balistice Iskander-M/S-300;
  • 7 rachete de croazieră Kh-22/Kh-32;
  • 28 rachete de croazieră Kh-101/Iskander-K;
  • 450 drone de atac Shahed, Gerbera.

Principalele ținte vizate de atacurile rusești au fost în regiunile Kiev, Harkov, Dnipropetrovsk, Vinniția, Odesa.

Potrivit autorităților locale, orașul Harkov a fost ținta unor „atacuri fără precedent” asupra infrastructurii energetice, care au lăsat fără încălzire sute de clădiri, în condițiile unor temperaturi severe de iarnă.

Șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Timur Tkacenko, a declarat că în cartierul Darnițki a izbucnit un incendiu într-o zonă de construcții nerezidențiale, fiind avariată o clădire de 25 de etaje, precum și un imobil cu cinci niveluri într-o altă locație.

În cartierul Desneanski a fost avariată o clădire nerezidențială. În cartierul Dniprovskîi, resturi ale unor obiecte doborâte au fost găsite în două zone deschise, fiind raportate și avarii la un teren de grădiniță, precum și la o clădire rezidențială cu cinci etaje.

În Pecersk, o stație de alimentare cu carburant a fost avariată, iar mai multe autoturisme parcate au fost distruse. În raionul Șevcenkivskîi, un bloc de locuințe cu 22 de etaje a suferit avarii în urma loviturii.

Harkov: sute de clădiri fără încălzire în urma atacurilor

În Harkov, autoritățile au anunțat o ofensivă rusească deosebit de intensă asupra infrastructurii energetice. Primarul orașului, Igor Terehov, a calificat atacul drept „fără precedent”.

„Loviturile sunt direcționate în mod deliberat asupra infrastructurii energetice. Scopul este evident: provocarea unor distrugeri maxime și lăsarea orașului fără căldură, în ger puternic”, a declarat primarul.

El a precizat că, pentru a preveni înghețarea rețelelor, autoritățile sunt nevoite să evacueze agentul termic din sistemul de termoficare al 820 de clădiri alimentate de una dintre cele mai mari centrale termoelectrice ale orașului. La momentul atacului, temperatura de afară era de minus 20 de grade Celsius.

Ca măsură de urgență, toate cele 101 „Puncte de reziliență” din oraș vor funcționa non-stop, oferind adăpost, băuturi calde și posibilitatea de a încărca dispozitive electronice.

De asemenea, autoritățile au anunțat posibile întreruperi ale transportului electric urban, motiv pentru care autoritățile locale au introdus rute suplimentare de autobuze.

Aceste lovituri au loc pe fondul negocierilor trilaterale planificate pentru 4 și 5 februarie la Abu Dhabi, între Ucraina, Statele Unite și Rusia, menite să găsească o cale de încetare a războiului.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat pe 29 ianuarie că i-a cerut liderului rus Vladimir Putin să evite atacarea orașelor ucrainene timp de o săptămână, iar acesta ar fi fost de acord. Kremlinul a afirmat ulterior că Rusia a acceptat să nu lanseze lovituri până la 1 februarie.

În schimb, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că perioada de o săptămână în care Rusia ar fi promis să se abțină de la atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene ar fi trebuit să înceapă în noaptea de 29 spre 30 ianuarie.

Acuzații de crime de război și genocid

Armata rusă atacă în mod regulat orașe și infrastructură civilă din toate regiunile Ucrainei, folosind drone, rachete, bombe aeriene ghidate și sisteme de lansare multiplă a rachetelor. Autoritățile ucrainene și organizațiile internaționale califică aceste lovituri drept crime de război, subliniind caracterul lor deliberat.

Bombardarea sistemelor de susținere a vieții populației și a unităților medicale, cu scopul de a priva civilii de electricitate, încălzire, apă, comunicații și asistență medicală, este considerată un semn al unor acțiuni cu posibil caracter de genocid.

Juriști, cercetători ai genocidului și apărători ai drepturilor omului afirmă că, în cadrul războiului la scară largă, Rusia comite toate aceste tipuri de fapte, inclusiv declarații publice care neagă existența poporului ucrainean, apeluri la distrugerea acestuia, deportarea copiilor, persecutarea populației pro-ucrainene din teritoriile ocupate și distrugerea sistematică a patrimoniului cultural.

Convenția ONU pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid, adoptată în 1948 și ratificată de 149 de state, definește genocidul ca acțiuni comise cu intenția de a distruge, total sau parțial, un grup național, etnic, rasial sau religios. Conducerea Federației Ruse neagă însă că armata sa ar viza în mod deliberat infrastructura civilă sau populația civilă a Ucrainei.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG