Explozia de sâmbătă de pe podul care leagă Rusia de Peninsula Crimeea a însemnat mai mult decât avarierea principalei rute de aprovizionare a forțelor ruse care atacă Ucraina. Atacul masiv cu rachete, lansat luni dimineață de Rusia, confirmă acest lucru.

Podul e mândria proiectelor de infrastructură ale lui Vladimir Putin și simboliza succesul anexării ilegale a Crimeei în 2014. În plus, explozia are loc într-o perioadă în care președintele rus reușește cu greu să îi mai convingă pe ruși că războiul din Ucraina ar fi un succes.

Explozia de sâmbătă nu a distrus podul în totalitate, o parte a traficului a fost reluată imediat, dar va mai dura până ce podul va fi din nou complet funcțional, anunța Kremlinul după explozie. Podul leagă Rusia de Crimeea deasupra strâmtorii Kerci dintre Marea Neagră și Azov.

Vladimir Putin a vorbit imediat despre un „atac terorist” pus la care de serviciile de informații ale Ucrainei.

Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis că Rusia a lansat, luni dimineață, 83 de rachete, care au vizat diverse ținte din țară. 43 dintre acestea ar fi fost anihilate de apărarea antiaeriană. Rachetele au fost lansate din Marea Caspică și din Marea Neagră.

Trei dintre acestea au survolat teritoriul Republicii Moldova, transmite Radio Europa Liberă Moldova.

Ucrainenii și analiștii internaționali se așteptau la represalii după bombardarea podului pe care Vladimir Putin l-a inaugurat cu fast în 2018.

„În diferite epoci istorice, chiar și în timpul țarilor, oamenii visau să construiască acest pod. Apoi au revenit la această [idee] în anii 1930, ’40, ’50. Și în cele din urmă, datorită muncii și talentului vostru, miracolul s-a întâmplat”, spunea Putin la inaugurare, când a condus peste pod o autobasculantă portocalie, care avea arborat steagul Rusiei.

Dincolo de valoarea simbolică, explozia, pe care Ucraina nu o revendică oficial, vine într-o perioadă dificilă pentru Vladimir Putin.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) remarca duminică faptul că, în combinație cu pierderile din Ucraina și haosul produs de mobilizarea rezerviștilor, atacul asupra podului care leagă Rusia de Crimeea generează critici directe la adresa liderului rus din partea grupurilor naționaliste pro-război, tocmai mașina de propagandă a Kremlinului.

Vladimir Putin nu pare să fi avut altă variantă decât o escaladare categorică a atacurilor asupra Ucrainei, care generează, la rândul lor, efecte în lanț.

Kievul poate să justifice și mai puternic noile ajutoare militare și are noi argumente pentru acuzațiile de crime de război pe care le aduce de luni de zile Moscovei. Atacurile de luni au lovit ținte civile, inclusiv un loc de joacă pentru copii sau un pod pietonal din Kiev.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat pe Twitter că va lua cuvântul la o reuniune de urgență a grupului G7, pentru a vorbi despre „terorismul” Rusiei.

El a vorbit deja cu cancelarul Germaniei și cu președintele Franței și a transmis, într-un mesaj video înregistrat din stradă, în Kiev, că oamenii Ucrainei sunt o țintă pentru Moscova.

Kievul spunea încă din iunie 2022 că podul peste strâmtoarea Kerci este o țintă strategică, dată fiind importanța lui pentru aprovizionarea, prin Crimeea, a forțelor militare care atacă Ucraina.

De altfel, timp de multe luni, liniile frontului trasate de Rusia vizau tocmai stabilirea unor rute care să asigure legătura dintre Crimeea și zonele ocupate în Ucraina.

Acum, Kremlinul invocă un atac asupra infrastructurii civile, în timp ce, în viziunea Kievului, podul e un obiectiv cu valoare militară.

Răspunsul Kremlinului la explozia de pe Podul Kerci a vizat clar obiective civile, spun autoritățile ucrainene și o arată imaginile de luni dimineață, din Kiev.

Potrivit premierului Ucrainei, citat de BBC, 11 obiective de infrastructură ale Ucrainei, din opt regiuni, au fost lovite de rachete ale Rusiei luni dimineață.

În cele mai extinse atacuri ale Rusiei din ultima perioadă, rachetele lansate luni au vizat pe lângă capitala Kiev și orașe importante precum Liov, Dnipro și Zaporojie.

Apelurile Kievului nu au rămas fără răspuns. Uniunea Europeană s-a declarat șocată și a anunțat prin intermediul șefului diplomației, Josep Borrell, că „ajutorul militar suplimentar din partea UE este pe drum”.

După răspunsul de luni dimineața, Kremlinul trebuie să decidă următorii pași. Vladimir Putin și-a convocat, luni, consiliul de Securitate și, potrivit presei internaționale, ar urma să facă declarații la finalul discuțiilor.

Dincolo de agenda inițială, a răspunsului la explozia de sâmbătă, Kremlinul se afla în fața unui val de consecințe. În atacurile cu rachete de luni a fost lovită și o clădire a consulatului Germaniei, comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, se afla în Kiev și a fost dus în subsolul hotelului.

Marea Britanie, Polonia, Franța și Germania și-au exprimat revolta față de atacarea țintelor civile.

Vladimir Putin a transmis, deocamdată, potrivit BBC, că rachetele rusești ar fi vizat ținte energetice, militare și de comunicații și că viitoare „atacuri teroriste” vor primi un răspuns aspru.