Linkuri accesibilitate

Augustin Lazăr anunță trimiterea dosarului revoluției în instanță: Îmi cer scuze în numele Ministerului Public că a durat 30 de ani


Procurorul general Augustin Lazăr

În prima sa apariție publică după acuzele că ar fi fost ”torționar” în timpul regimului comunist, procurorul general Augustin Lazăr a anunțat finalizarea dosarului revoluției. Astfel, au fost trimișiîn judecată Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Rus Iosif – fost şef al Aviaţiei Militare,

Ei sunt acuzați de crime împotriva umanității.

Petre Roman nu a fost trimis în judecată, cauza fiind clasată sub aspectul infracțiunilor contra umanității, se spune în comunicatul Parchetului General.

”Este un moment important pentru istorie”, a spus Lazăr la începutul declarației de presă. Oameni de cultură, politicieni, cercetători au exprimat de-a lungul timpului diverse teorii în legătură cu momentul decembrie 1989. Azi juriștii încheie această provocare, prezentând adevărul judiciar, ca parte a unei investigații complexe, care a pornit de la ideea că responsabilitatea pentru victimele revoluției nu este instituțională, ci este directă, individuală.

Rechizitoriul însumează 3330 de volume, dintre care 2030 de volume au fost instrumentate după 13 iunie 2016. Sunt niște cifre ilustrative pentru volumul impresionant de muncă.

Pentru întocmirea rechizoriului au fost administrate probe după 13 iunie 2016. Datorăm soluționarea dosarului unei echipe de procurori militari cu experiență, știință si conștiință”.

21-22 decembrie 1989, sfârșitul dictaturii Ceaușescu și începutul epocii Iliescu.
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:46 0:00

Augustin Lazăr și-a cerut scuze în numele Parchetului General pentru faptul că rezolvarea acestui dosar a durat 30 de ani. ”Soluția emisă e o dovadă de respect pentru memoria eroilor din decembrie 1989”, a declarat Lazăr.

Procurorul general nu a făcut nicio referire la scandalul în care este implicat în ultimele zile, anume că a refuzat eliberarea unui disident din Penitenciarul Aiud, unde era șeful comisiei de liberare.

Comuncatul integral

Prin rechizitoriul Secţiei Parchetelor Militare nr. 11/P/2014 din 05.04.2019, în dosarul penal intitulat generic „Revoluţia Română din decembrie 1989”, au fost trimişi în judecată inculpaţii:

1. Iliescu Ion – fost preşedinte al României,

2. Voiculescu Voican Gelu – fost viceprim-ministru al Guvernului României şi

3. general (rtr.) Rus Iosif – fost şef al Aviaţiei Militare, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., cu aplic. art. 5 C.p.

Pentru întocmirea rechizitoriului Secției Parchetelor Militare au fost administrate, în principal, probe obţinute după data de 13.06.2016, dată la care, prin Încheierea nr. 469 din dosarul 1483/1/2016, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a confirmat redeschiderea urmăririi penale. Procurorii militari au obținut prin ancheta desfășurată probe noi, iar în urma declasificării documente esențiale, care au contribuit la cunoașterea împrejurărilor comiterii faptelor și la aflarea adevărului.

În urma cercetărilor și probatoriului administrat s-a constatat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum și Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al apărării) și Gelu Voican Voiculescu a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român.

Ancheta a relevat că pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22.12.1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N. Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare.

Pentru a evita tragerea la răspundere penală ca urmare a represiunii existente până la 22 decembrie 1989, vârfurile decizionale ale M.Ap.N. (persoanele care au îndeplinit funcţia de ministru al apărării, şefii direcţiilor militare şi şeful aviaţiei militare) ar fi declanşat şi coordonat inducerea în eroare, în virtutea unei înţelegeri cu noua forţă politică a ţării. Acest veritabil pact ar fi fost benefic ambelor părţi, pentru factorii de decizie ai M.Ap.N. a însemnat impunitatea dorită, iar pentru factorii de decizie ai C.F.S.N. a însemnat garantarea preluării puterii politice, menţinerea la putere, dar şi legitimarea în faţa poporului român.

Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.

Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).

Totodată, ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor.

Totodată, inculpatul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României.

Totodată, a fost dispusă clasarea cauzei:

– cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., de către Ceauşescu Nicolae – fost preşedinte al României, pentru conduitele constatate în intervalul 16.12.1989 – 22.12.1989 (orele 12:06), întrucât există autoritate de lucru judecat, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,

– cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., de către Vlad Iulian – fost şef al Departamentului Securităţii Statului şi Postelnicu Tudor – fost ministru de interne, pentru conduitele constatate în intervalul 16.12.1989- 22.12.1989, întrucât există autoritate de lucru judecat, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,

– cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev.şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., de către Milea Vasile – fost ministru al apărării, pentru conduitele constatate în intervalul 17.12.1989-22.12.1989, întrucât a survenit decesul acestuia, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,

– cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., de către Militaru Nicolae – fost ministru al apărării, Stănculescu Atanasie Victor – fost ministru al apărării şi Dumitrescu (Cico) Emil – fost membru al C.F.S.N. şi ministru, pentru conduitele constatate în intervalul 22.12.1989-31.12.1989, întrucât a survenit decesul acestora, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,

– cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., de către Eftimescu Nicolae – fost şef al Direcţiei Operaţii din Marele Stat Major al Armatei şi Hortopan Ion – fost comandant al Comandamentului Infanterie şi Tancuri (C.I.T.), pentru conduitele constatate în intervalul 22.12.1989-31.12.1989, întrucât a survenit decesul acestora, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,

– cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., de către Brucan Silviu – fost factor decizional al C.F.S.N., pentru conduitele acestuia, constatate în intervalul 22.12.1989-31.12.1989, întrucât a survenit decesul acestuia, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,

– cu privire la conduitele numiţilor Mocanu Mircea – fost comandant al Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului (C.A.A.T.) şi Dinu Ştefan – fost şef al Direcţiei Informaţii din Marele Stat Major (D.I.A.), întrucât nu există probe concludente în sarcina acestora cu privire la existenţa infracţiunilor contra umanităţii, prev de art. 439 din C.p.,

– cu privire la conduitele numiţilor Roman Petre – fost prim-ministru al Guvernului României, Brateş Teodor – fost redactor şef în cadrul T.V.R. şi Toma Ioan – fost ministru al tineretului, deoarece în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că nu există în sarcina acestora probe concludente cu privire la săvârşirea infracțiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 din C.p.

– cu privire la săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prev. şi ped. de art. 189 lit. a, f din C.p. cu aplic. art. 5 C.p., de către Igreţ Viorel – fost prim secretar al Comitetului Judeţean de Partid Mureş, având în vedere că în sarcina acestuia nu există probe concludente pentru săvârşirea acestei infracţiuni sau a altei infracţiuni prevăzută de legea penală.

***

În temeiul art. 329 din C.p.p., rechizitoriul întocmit de Secția Parchetelor Militare (12 volume – 3280 de file) urmează a fi înaintat în cursul zilei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – instanţă competentă să judece cauza în fond, însoţit de trei copii certificate şi de dosarul cauzei (3330 de volume, dintre care 2030 de volume au fost administrate după data de 13.06.2016).

***

Prin cooperare interinstituțională și-au adus contribuția următoarele instituții:

1. Ministerul Apărării Naţionale – pentru identificarea, declasificarea şi punerea la dispoziţie a multor documente militare de arhivă;
2. Senatul României – pentru facilitarea declasificării, scanării şi punerii la dispoziţie a Stenogramelor şi raportului Comisiei Senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989;
3. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – pentru punerea la dispoziţie a informaţiilor necesare aflate în administrarea acestei instituţii;
4. Serviciul Român de Informaţii – pentru identificarea, declasificarea şi punerea la dispoziţie a multor documente militare de arhivă;
5. Ministerul Afacerilor Interne – sprijin logistic;
6. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – sprijinul logistic.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă în nicio situație principiul prezumției de nevinovăție.

Context

La peste 2 ani de la redeschiderea anchetei, fostul președinte Ion Iliescu ,Gelu Voican Voiculescu și foști comandanți ai Armatei au fost puși sub acuzare pentru crime împotriva umanității.

Anunțul a fost făcut de procurorii militari pe 21 decembrie 2018 , chiar în ziua comemorării a 29 de ani de la Revoluția din 1989.

”Este un dosar din care lipsesc multe piese ale puzzle-ului din 1989 și în care responsabilitatea Securității lipsește cu desăvârșire”, arată istoricul Mădălin Hodor pentru Europa liberă.

Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, fostul comandant al Aviației Militare, Iosif Rus, și amiralul Cico Dumitrescu au fost oficial inculpați în dosarul Revoluției. Ei sunt acuzați de infracțiuni contra umanității, faptele și ordinele lor din acea perioadă având ca efect „instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului”, care a dus la „numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii”.

Cercetările procurorilor s-au axat în acest dosar doar pe perioada de după 22 decembrie 1989 și pe grupul de „decizie politico-militară” al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), format din Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Silviu Brucan și generalii de armată Victor Atanasie Stănculescu și Nicolae Militaru. Procurorii arată că „întreaga forță militară a României”, de la armată la Securitate și Gărzile Patriotice, s-au subordonat acestui grup de decizie condus de Ion Iliescu, începând cu ora 16.00, pe 22 decembrie 1989.

Scopul urmărit: „accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român”, spun procurorii militari.

Pentru a atinge acest scop, ar fi fost lansată „o amplă și complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni și dezinformări), (...) acceptată și asumată de factorii decizionali ai CFSN”. Efectul a fost „instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului”, care ar fi creat „numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii”, arată procurorii militari.

Psihoza terorismului, așa cum o numesc anchetatorii, a dus la tragerea a peste 12,6 milioane de cartușe, la moartea a 862 de persoane și la rănirea altor 2.150. Diversiunile au dus și la condamnarea și executarea cuplului Ceaușescu, „printr-un proces penal simulat”, arată procurorii.

Augustin Lazar s-a înscris în cursa pentru un nou mandate de procuror general și a trecut cu bine de prima etapă. În acest context Antena3 l-a acuzat ca ar fi fost "tortionar" in perioada comunista, pentru ca a facut parte dintr-o comisie care decidea eliberarea unor detinuti si a respins o astfel de cerere primita din partea unui detinut politic.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG