„Aceste legi au fost adoptate cu încălcarea flagrantă a principiilor statului de drept, printr-o procedură accelerată care a blocat dezbaterea reală în Parlament şi a redus rolul legislativului la o simplă formalitate de validare a deciziilor coaliţiei de guvernare”, susține AUR într-un comunicat remis presei luni.
Comprimarea procesului legislativ, cu adoptarea celor două legi în doar câteva zile, „fără o analiză serioasă a impactului asupra economiei şi asupra românilor”, ar fi unul din motivele pentru care AUR contestă cele două bugete la CCR.
„O lege cu impact direct asupra a milioane de cetăţeni nu poate fi adoptată în grabă, fără transparenţă şi fără consultare reală, în condiţiile în care această urgenţă a fost generată chiar de întârzierea Guvernului în prezentarea bugetului”, spune AUR.
AUR denunță și „fundamentarea nerealistă a bugetului”, despre care spune că ar fi construit pe „estimări optimiste și pe premise care nu reflectă situația economică reală”.
„Această fundamentare riscă să genereze dezechilibre majore în execuția bugetară și să afecteze direct populația și economia”, spune AUR, care susține că ar fi fost încălcate „drepturile sociale” prin refuzul de a indexa pensiile conform legii și că decizia va afecta milioane de pensionari și că încalcă principiile constituționale privind protecția socială și predictibilitatea legislativă.
Totodată, AUR atrage atenția că Guvernul Bolojan a recurs la derogări repetate de la legislația fiscal-bugetară, subminând stabilitatea cadrului legal și creând un precedent periculos în administrarea finanțelor publice. „În loc să respecte legea, coaliția a ales să o ocolească.”
AUR semnalează și ignorarea avizelor instituțiilor consultative, inclusiv ale Consiliului Economic și Social, precum și lipsa unei consultări reale cu partenerii sociali. Aceste practici golesc de conținut procesul democratic și transformă adoptarea bugetului într-un act unilateral al puterii executive.
Prin aceste sesizări, AUR solicită Curții Constituționale să oprească „intrarea în vigoare a unor legi profund viciate și să sancționeze derapajele unei guvernări care legiferează împotriva propriilor cetățeni”.
AUR contestă și modalitatea în care a fost dezbătut bugetul, „pe repede înainte, fără o dezbatere reală cu privire la toate prevederile acestuia” dar și „fundamentarea nerealistă a bugetului, pentru că aşa cum au scos în evidenţă specialiştii noştri, avem un buget construit pe estimări optimiste şi pe premize care nu reflectă situaţia economică reală”, a reiterat într-o conferință de presă susținută luni purtătorul de cuvânt al AUR, Ştefan Avrămescu.
„Sperăm ca reprezentanţii judecătorii Curţii Constituţionale să decidă de această dată în interesul românilor, nu în interese politice”, a spus reprezentantul AUR.
La adoptarea legilor bugetului, PSD, aflat la guvernare alături de PNL, USR, UDMR și minorități, a condiționat sprijinirea lor de un pachet de solidaritate pentru care, în final, premierul Ilie Bolojan (PNL) a găsit un compromis redirecționând către acest pachet o parte din salariile restante câștigate de magistrați în instanță.
Este vorba despre banii care erau alocați magistraților pentru majorări salarile retroactive câștigate după ce au dat în judecată statul în peste 20.000 de procese, începând din 2018.
În trei ani, magistrații care au dat în judecată instanțele la care lucrează au obținut, în total, peste 1,3 miliarde de euro. E vorba de măriri salariale din sporuri după schimbarea succesivă a legislației privind mecanismul de calcul al drepturilor salariale ale personalului instanțelor judecătorești, explica anul trecut Curtea de Conturi, într-un raport privind salarizarea personalului din justiție publicat de juridice.ro.
Salariile din justiție sunt raportate la un indicator numit „Valoarea de referință sectorială” (VRS), care a pornit de la 257 de lei. VRS este un indicator cu valoare variabilă, calculat pe baza valorii de referință universală și a evoluției acesteia în raport cu creșterea estimată a prețurilor de consum, precum și cu indicatorii de prioritate intersectorială.
La indemnizația calculată în baza acestui indicator salarial au fost adăugate sporuri asupra cărora, în timp, s-a intervenit legislativ. În decembrie 2023, când a finalizat Curtea de Conturi controlul, instanțele din România aveau 15.159 de angajați – 4.919 judecători, 361 de magistrați-asistenți, 7.981 personal auxiliar, 909 personal conex, 581 funcționari publici; 408 personal contractual.
În noiembrie 2025, Ministerul de Finanțe a transmis, la interpelarea unui parlamentar, că statul român mai avea de plătit 10,6 miliarde de lei diferențe salariale câștigate de magistrați prin hotărâri judecătorești, 0,6% din PIB-ul pe 2025, acordate de alți magistrați, a scris Europa Liberă.
Pensionarii vor primi anul acesta ajutoare la pensie în valoare totală de 1.000.000.000 de lei. O parte din bani se dau de Paște, iar restul de Crăciun.
Cele mai mari sume de bani le primesc pensionarii cu pensie sub 1.500 de lei. Ei primesc 500 de lei de Paște și 500 de lei de Crăciun.
Cei cu venituri între 1.501 și 2.000 de lei vor primi 800 de lei, iar cei cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei vor primi 600 de lei în 2026.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
