Materia ar urma să fie obligatorie pentru toți elevii, indiferent de clasă și specializare. Toți copiii care merg la școală ar urma să studieze, o dată pe săptămână, indiferent dacă sunt la liceu sau școală tehnologică, la liceu militar sau la școala profesională.
Inițiativa legislativă are scopul de a contracara „direcții trasate de UE” care ar promova politici ce-ar ar avea drept consecință pierderea identității fiecărui stat membru.
„Observând că anumite direcții trasate de către Uniunea Europeană au ca efect suprimarea și pierderea identității fiecărui stat, este necesar ca autoritățile competente să ia toate măsurile care se impun, în așa fel încât tradiția și cultura să dăinuie indiferent de schimbările cu care poporul român se confruntă”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Profesorii vor fi, la rândul lor, instruiți. Vor participa la cursuri de perfecționare ca să dobândească noi „competențe și capacitatea de predare a noii discipline.”
Demersul inițiatorilor s-ar baza pe faptul că: „Populația trece printr-o emancipare, care îndepărtează adulții și copiii de tradițiile și cultura românească, situație care ne duce către marginea prăpastiei, semnificând pierderea identității și patrimoniului tradițional românesc.”
Printre obiectivele principale ale inițiatorilor este învățarea de către copii a unor noțiuni legate de „arta meșteșugărească, cea care presupune ceramica, obiectele din lemn, țesăturile, broderiile și, nu în ultimul rând, bucătăria tipic românească, atât de apreciată de fiecare turist care ne trece granița”, pe lângă proverbe și zicători. „Ca să nu ajungem pe marginea prăpastiei din cauza emancipării populației, cu direcțiile trasate de Uniunea Europeană”.
Istoricul Dorin Dobrincu este de părere că expunerea de motive pentru modificarea Legii educației naționale, nr. 1/2001, în vederea introducerii unei noi materii în învățământul preuniversitar din România, intitulată „Ora de Cultură și Tradiții Românești”, inițiată de parlamentarii AUR, este o nouă încercare a acestui partid de a-și marca teritoriul de acțiune politică.
El spune că textul nu face altceva decât să reia clișee național-istorice, că abundă în termeni care se vor „tari, dar care sunt în realitate vagi: „tradiție”, „datini”, „cultură populară”, „identitate”, „autenticitate”.
Ideile pe care le-am văzut în expunerea de motive m-au au dus cu gândul la reprezentanții sămănătorismului. Numai ăia mai vorbeau pe la 1900 despre întoarcerea la valorile tradiționale, idealizare a societății rurale, demonizare a Occidentului. Observați același discurs și atunci, și acum. Atunci dușmanul public era „boernașul, arenda” și acum sunt cei din Occident.Marcel Bartic, profesor de Istorie
„Sunt multe chestiuni fără noimă aruncate în text. Spre exemplu, se afirmă că 'uitarea tradițiilor este mai gravă decât uitarea istoriei, întrucât istoria nu are nici vechimea, nici profunzimea care izvorăște din tradiție. Istoria ține de lumesc și de raportul cu ceilalți'. Este aici un exemplu de mistică naționalistă care vine din lectura necritică a unor texte impresioniste elaborate în perioada interbelică”, afirmă Dobrincu.
Și profesorul Marcel Bartic este de părere că textul propunerii nu are nicio fundamentare științifică. Istoric, noțiunile de tradiție și cultură nu au o atestare istorică mai devreme de secolul al XIX-lea. Nu există date dacă tradițiile practicate în urmă cu trei-patru sute de ani sunt cele împământenite ca tradiții.
„N-au înțeles absolut deloc ce ar trebui, care este rolul învățământului, care sunt principiile educației. Pur și simplu, ei trăiesc într-o bulă a lor și toate obsesiile alea încearcă să le transpună în, chipurile, planul de învățământ, ceea ce este absolut ridicol ce propun ei acolo”, afirmă Bartic.
Conspiraționismul, narativul propunerii legislative
„Nu lipsește conspiraționismul din acest text”, arată Dorin Dobrincu.
Uniunea Europeană este văzută ca o entitate dușmană, care ar avea în plan „suprimarea și pierderea identității fiecărui stat”.
„Aceasta este o idee centrală în retorica AUR, și anume că UE este o structură malefică, una care vrea destructurarea statelor, în particular a celui român. Ideea că este cineva care vrea să distrugă tradițiile poporului român arată subțirime intelectuală, neînțelegerea sistemului de educație din România, a problemelor reale cu care se confruntă acesta, iar peste toate dezvăluie că inițiatorii au și promovează un imaginar politic conspiraționist”, e de părere istoricul.
Bartic merge și mai departe și spune că demersul AUR amintește de comisiile de românizare din anii 40.
„Eu nu cred că vrem să ne întoarcem acolo. Mi se pare de-a dreptul periculos să mergem în zona asta, pentru că de aici și până la discurs de de factură neolegionară nu mai este decât un pas. Cu alte cuvinte, este așa un înveliș care, chipurile, sună bine și frumos și ne ne îndeamnă să ne întoarcem la tradiții și tradițiile și obiceiurile românești. Așa când, de fapt, în spatele acestui discurs se ascund cumva obsesii și obiective mult mai periculoase. Nu, sub nicio formă nu cred că trebuie să ajungă așa ceva în școlile din România”, afirmă profesorul
Ce sunt comisiile de românizare
Profesor: „Copiii ar trebui să învețe despre diversitate”, noțiunile din propunere sunt deja învățate în școală
Marcel Bartic susține că etapa istorică în care se află România acum ar trebui să ducă la învățarea de către copii a elementelor care țin de diversitate.
„Le-aș recomanda celor de la AUR să revadă principiile fundamentale ale unui sistem de educație care tocmai îi îndeamnă pe copii să meargă către perspectiva sa multiculturală, spre acceptarea diversității, spre conștientizarea faptului că noi aici, în spațiul ăsta geografic și istoric, practic am conviețuit și am avut relații cu multe culturi, cu multe populații, tot ce avem noi acum noi sunt rezultatul unor împrumuturi, a unui context istoric în care am învățat de la unii și de la alții și acum, ca să ștergem cu buretele dintr-o dată și să ne întoarcem iar la discursul ăla naționalist, este absurd. Sub nicio formă”, spune Bartic.
El spune că o parte din noțiunile pe care AUR le cere se regăsesc în materiile din actuala programă de învățământ.
„Ca să nu mai spun că toate activitățile culturale propuse sunt făcute în fiecare an în fiecare școală. Insistă și profesorii de română și cei de istorie și cei de educație tehnologică”, explică Bartic.
Ministerul Educației - lucrăm la punctul de vedere pentru această lege
Într-un răspuns trimis Europei Libere, Ministerul Educației spune că modificarea planurilor-cadru de învățământ ar presupune revizuirea acestora, procedură reglementată distinct și care ar putea apărea dintr-o nevoie internă.
De asemenea, Ministrul Educației a precizat că „la acest moment, Parlamentul României a solicitat un aviz privind inițiativa legislativă demarată de AUR, acest aviz fiind în fază de elaborare.”
