Primul lingou din aur provenit din Munții Apuseni ar putea fi turnat peste un an în valea satului hunedorean Rovina, localitate situată la 20 de kilometri distanță de celebra Roșia Montană, așezarea minieră care în epoca romană purta numele de Alburnus Maior.

Firma Samax România SRL a început de anul trecut demersurile pentru a obține autorizațiile de construcție a minelor pe raza comunei Rovina/jud.Hunedoara, după ce, în 2018 guvernul a aprobat concesiunea de exploatare a resurselor din subteran.

Conform planificării, prima mină ar trebui să fie gata până în 2022. Exploatarea va conține trei mine, două de suprafață și una de subteran. Nu se vor folosi cianuri pentru prelucrarea minereului aurifer, zăcământ estimat la 180 de tone.

Aurul va fi topit și transformat în lingouri tot la Rovina, în uzina specială care va fi construită în acest sens. Statul român ar urma să încaseze redevențe de circa 300 de milioane de dolari.

Din altă perspectivă, culmi muntoase din Apuseni vor fi înlocuite de două cratere și de un „munte” de minereu și praf. Zece gospodării vor fi dislocate pentru începerea lucrărilor de extragere, așa cum reiese din proiectul de exploatare aprobat de Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM).

Cătălin Chiurciu s-a mutat de curând din Deva în comuna Bucureșci din zona Rovina. Localitatea are în acte în jur de 1.500 de locuitori, potrivit celui mai recent recensământ, cel de acum un deceniu. Comuna este alcătuită din cinci sate, iar unul dintre acestea se numește tot Rovina. De profesie de medic, Cătălin Chiurciu spune că s-a mutat în Apuseni pentru liniște și peisaj.

„Este o zonă aparte, diferită de agitația unui oraș. Ca să pot să vorbesc cu cineva la telefon trebuie să urc pe un deal, poate prind o zonă cu semnal. Pe aici telefonul modern e cam inutil. Eu am doar un telefon cu taste, nici nu știu dacă dumneavoastră ați văzut vreodată unul”. Discuția telefonică se întrerupe atunci când semnalul nu mai este recepționat de mobil.

„Localitatea este împânzită de afișe prin care locuitorii sunt anunțați că se va deschide o exploatare minieră. Doi munți vor fi rași practic, se va distruge zona.Casa mea, spre exemplu, va fi la un kilometru de exploatarea minieră”, mai apucă să spună Cătălin Chiurciu.

Munții, înlocuiți de cratere

Relatarea doctorului face referire la exploatarea de la Rovina, așa cum a fost denumită plecând de la numele satului și a văii din zonă. Exploatarea minieră se va întinde în trei comune (Bucureşci, Buceş şi Crişcior) și va cuprinde peste 27 de hectare de teren.

Vor exista așadar două cratere: unul cu diametru de peste 900 de metri (cariera Colnic) și un al doilea, cu un diametru de 700 de metri (cariera Rovina). Minele de suprafață vor ajunge până la aproape 400 de metri adâncime. Din aceste cratere se va scoate minereul din care apoi se vor desprinde aurul și cuprul. Activitatea de exploatare a zăcămintelor se va desfășura și în subteran, în mina Valea Gârzii - Cireşata. Aceasta e proiectată să fie deschisă peste un deceniu.

Exploatarea minieră de la Rovina este una dintre cele trei din Apuseni considerate valoroase din punct de vedere al minereului aurifer. Celelalte sunt Roșia Montană și Certej.

Dar spre deosebire de Certej (pentru care este în curs o investigație penală) și mai ales de Roșia Montană (unde proiectul Gold Corporation bazat pe exploatare bazată pe cianuri a provocat un scandal național și pentru care se desfășoară în prezent un proces comercial internațional), la Rovina autorizațiile s-au obținut fără controverse, iar proprietarii Samax România speră că extracția minieră poate începe la anul.

Cine sunt proprietarii? Labirintul preluărilor succesive

Samax România SRL are ca acționar unic un offshore din Cipru, Samax România Limited, conform datelor publicate în Monitorul Oficial, documente obținute cu ajutorul platformei termene.ro.

Conform raportărilor către bursa din Toronto ale firmei Euro Sun Mining Inc, această companie canadiană este acționarul unic al offshore-ului din Cipru. Prin urmare și al Euro Sun Mining Inc și deține și dreptul de exploata resursele de aur și cupru de la Rovina.

În 2015, când ANRM acorda licența, Samax România era deținută, potrivit documentelor verificate de Europa Liberă, de compania canadiană Carpathian Gold Corporation Inc, firmă ce avea ca principali acționari societăți controlate de membrii familiei de Brito, Paulo Carlos și Angela, din Brazilia.

În acționariat mai erau fonduri de investiții coordonate de alți miliardari americani, canadieni și nu numai. Societatea mai avea o mină în Brazilia, care se pregătea de exploatare în 2015.

Zăcămintele au fost descoperite după Revoluție, când statul român a făcut studii geologice cu ajutorul unor finanțari acordate de Banca Mondială. În deceniul următor mai multe companii s-au arătat interesate de aurul și cuprul din acest perimetru. Una dintre ele era chiar firma geologului român Alexandru Nicolici, Samax România SRL. Acum Nicolici este consultantul proprietarilor în proiect.

„Planul era ca din banii obținuți din Brazilia să se opereze apoi mina din România. Exploatarea din America de Sud a întâmpinat probleme, așa că finanțatorii au rămas fără resurse”, a explicat pentru Europa Liberă Alexandru Nicolici.

Carpathian Gold este preluată în 2016 de miliardul indian Stan Bharti și integrată în societatea Euro Sun Mining Inc , așa cum reiese din raportările acestei firme către investitori.

În septembrie 2020, compania își anunță investitorii de pe bursă că Stan Bharti și fondul său de investiții se retrag din coordonarea proiectului. Detalii AICI.

În schimb, firma anunță în acest comunicat că a apărut o nouă investiție realizată alături de firma Sprott Capital Partners. Această societate este parte din fondul de investiții Sprott Assets, companie condusă de canadianul Eric Sprott. Averea sa era evaluată la peste un miliard de dolari.

Din acționariatul Euro Sun Mining Inc mai fac parte fonduri ca Ruffer LLP, Franklin Bissett Investment Management, Franklin Advisers Inc, Merk Investments LLC sau The Baupost Group LLC.

Trebuie menționat că exploatarea de la Rovina va fi exclusiv privată, statul român nefiind acționar și neavând nicio implicare. Nu va avea nici beneficii din eventualul profit.

Cronologia proiectului

• În 2005, firma obține licența de explorare.
• În 2015, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) acordă licența de exploatare a zăcămintelor.
• În 2018, guvernul condus de Viorica Dăncilă aprobă prin HG 900/2018 licența dată în 2015 de ANRM și acordă concesiunea activităților de exploatare a minereului de cupru cu un conținut de aur în perimetrul Rovina, județul Hunedoara.
• În 2020, pe 11 iunie, autoritățile locale eliberează Certificatul de Urbanism 122/2020, prin care se aprobă posibilitatea de a se construi exploatarea minieră.

Practic, în privința aprobărilor cerute de lege, în 2021 mai e necesară modificarea PUZ-ul (planul urbanistic zonal) prin care se trece în acte schimbarea caracterului terenului (în teren cu construcții) și apoi obținută autorizația de construcție propriu-zisă. Și tot în 2021 trebuie obținute și toate autorizațiile de mediu pentru construirea și funcționarea exploatării miniere.

Samax România SRL își propune să scoată din munte primele zăcăminte de aur, în 2022.

„Nu pot să vă precizez în ce stadiu sunt autorizațiile de urbanism, ce demersuri mai trebuie făcute. Vă pot spune însă că se fac demersurile necesare, așa cum prevede legislația”, ne-au transmis reprezentanții Samax România.

Cât despre dorința Samax România de a începe exploatările în 2022, Roxana Pencea, reprezentant Mining Watch România, are mari îndoieli că acest lucru se va întâmpla:

”Nu cred că este posibil ca autorizațiile de urbanism și cele de mediu să poată fi acordate în 12 luni. Cei de la Certej au început aceste demersuri în 2012 și nici până acum nu le-au obținut. Organizația noastră se va opune eliberării autorizațiilor de mediu, atunci când autoritățile vor face dezbaterea legată de acest subiect. Nu este un loc unde mineritul are o tradiție și nici firma nu are experiență sau resursele pentru a oferi asigurări că o eventuală exploatare se va face în siguranță”, ne-a spus aceasta.

Cât aur se va extrage

Conform raportărilor făcute la bursa de minerit din Canada, reprezentanții Euro Sun Mining susțin că vor extrage de la Rovina 0,55 grame de aur la tona de minereu.

„Valea de la Rovina are aproape șapte milioane de uncii de aur și aproape un miliard și jumătate de livre de cupru”, preciza într-un comunicat Scott Moore, CEO al Euro Sun Mining, comunicat preluat de presa de specialitate.

O uncie (unitatea de măsură luată în calcul la cotațiile din SUA și nu numai și care are aprox. 31 de grame) de aur a ajuns să valoreze anul trecut și 2.000 de dolari. În acest moment, o uncie de aur este evaluată la aproape 1.850 de dolari. Cotațiile bursiere ale aurului pot fi consultate aici.

Astfel, la cotațiile de astăzi, zăcământul de aur de la Rovina ar valora 12,9 miliarde de dolari.

Din cuprul exploatat, cele 1,4 miliarde de livre - aproape 635.000 de tone - s-ar mai putea scoate alte cinci miliarde de dolari. Cotația tonei de cupru era de peste 7.900 de dolari.

Riscurile de mediu

Organizațiile non-guvernamentale au luat în ultimii ani poziție față de licențierea exploatării de la Rovina. Mining Watch România susține că este o nouă Roşia Montană și un nou pas în transformarea Munţilor Apuseni într-o imensă carieră de suprafața.

„Mining Watch România și Campania Salvați Roșia Montană condamnă Guvernul României pentru acordarea licenței de exploatare a cuprului și aurului pentru zăcământul Rovina. Se permite demararea de noi proiecte devastatoare pentru mediu, ignorând zecile de mii de oameni care au ieșit în stradă împotriva mineritului cu cianuri la Roșia Montană, în toamna anului 2013”, reacționau reprezentații Mining Watch România în legătură cu acest proiect în urmă cu șase ani.

Ei amintesc și de o declarație a fostului director al Institutului Geologic Român, Ștefan Marincea, care spunea că dezvoltarea de proiecte miniere în zonă ar duce la “generarea a nu mai puțin de 2.900 de hectare de deșeuri”.

Conform proiectului aprobat de ANRM, cantitatea imensă de deșeuri rezultată din minerit va fi depozitată și va forma practic un munte artificial, un munte de praf și de rocă perforată.

Roxana Pencea de la Mining Watch România dă asigurări că poziția organizației nu s-a schimbat.

În locul unei zone cu o natură virgină, un loc acoperit de păduri vor apărea două cratere și un munte de steril”, a declarat aceasta la Europa Liberă.

Însă reprezentanții și experții angajați de Samax România susțin că, dimpotrivă, muntele de deșeuri miniere nu va fi un pericol pentru mediu.

Soluția propusă de Samax, așa cum reiese din documentele depuse la ANRM și consultate de Europa Liberă:

• Deșeurile de praf și particule mici vor fi tasate și acoperite cu bucăți de rocă mare
• Bucățile mari de rocă vor proveni tot de la exploatarea minieră
• În stratul de praf și particule mici se va introduce apă pentru că acest strat să reziste la vânt și să nu se formeze nori de praf

Din studiile depuse până acum la ANRM nu reiese că mediul va fi afectat grav, evident cu excepția celor 27 de hectare ale exploatației miniere. De menționat însă: terenul este cumpărat de Samax, iar aceste concluziii sunt ale experților angajați de compania interesată să exploateze zăcământul de la Rovina.

Certificarea studiilor de mediu o va face în perioada următoare Ministerul Mediului și agențiile regionale guvernamentale de specialitate. Reprezentanții agențiilor din subordinea Ministerului Mediului precizează pentru Europa Liberă că încă se analizează informațiile depuse de proprietari și că se va lua o decizie atunci când expertizele de mediu vor fi clare.

Roxana Pencea de la Mining Watch România, spune răspicat că organizația va încerca să blocheze acest proiect.

Comparația cu Roșia Montană

Conducerea Samax România a respins în permanență orice comparație cu proiectul de la Roșia Montană.

„Este vorba de natura diferită a depozitelor din subteran față de Roșia Montană. Este un amestec de Cupru cu Aur. Se extrage practic cuprul prin topire, după o metodă tradițională de zeci de ani, după care rămâne aurul. Nu se folosesc cianuri. Nici măcar nu avem iaz de decantare. Echipa românească din spatele proiectului a realizat un proiect care permite exploatarea fără realizarea unui iaz de decantare”, susține și Alexandru Nicolici, fostul proprietar și actual consultant al Samax România.

Din documentele depuse de Samax (care au stat la baza obținerii licenței de la ANRM și a concesiunii de la guvern) reiese că minereurile sunt mult mai ușor de separat de steril. Din acest motiv, exploatarea nu necesită cianurare și ar urma să se facă prin metoda flotației.

„Noi ne-am luptat mai mult să protejăm mediul la Roșia Montană. Nu știu foarte multe detalii legate de proiectul de la Rovina. Nu știu daca este un proiect bun pentru mediu”, ne-a transmis Eugen David, din partea organizația Alburus Maior din județul alăturat, Alba.

O altă diferență: la Rovina nu sunt comori arheologice, așa cum se întâmplă la Roșia Montană. Cel puțin unele care să fi fost deja descoperite. În plus, la Rovina nu trebuie strămutate decât zece gospodării, în vreme ce la Roșia Montana trebuia să fie mutată aproape o localitate întreagă.

Reamintim că România a blocat exploatările de la Roșia Montană. În urma deciziei, firma Gabriel Resources, acţionarul majoritar al societății Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) - cea care avea licența de exploatare - solicită statului român despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari americani. Procesul are loc la Tribunalul Internațional de la Washington (ICSID). Detalii AICI.

Avantajele exploatării

Din declarațiile lui Alexandru Nicolici, reprezentantul SAMAX, a consultanților economici cu care Europa Liberă a stat de vorbă și din documentele depuse de Samax România, reiese că investiția va oferi o serie de avantaje, cele mai multe de natură economică.

Primul avantaj se referă la taxele încasate de stat: 300 de milioane de dolari numai din redevențe. Se estimează că alte 300 de milioane de dolari se vor încasa din taxe către administrația locală, taxe pe forța de muncă și taxe pe activități comerciale.

Al doilea avantaj ar fi cel legat de revitalizarea economică a zonei. Alexandru Nicolici estimează investiția la 8-9 miliarde de dolari. Ionel Constan, un expert în domeniu investițiilor în domeniul resurselor minerale, ne-a transmis însă că nu crede că investiția va depăși două miliarde de euro, exceptând taxele.

„Este opinia mea că nu se vor investi mai mult de două miliarde de euro, am dubii și că se va trece de un miliard, investiție la care să se adauge taxele. Sper să mă înșel, dar puțin probabil. O investiție de 8-9 miliarde este una imensă, iar zăcămintele nu sunt totuși la nivelul celor din Africa, spre exemplu, continent unde este un El Dorado al exploatărilor miniere”, a evaluat expertul.

„Totul se va schimba”

Din documentele Samax mai reiese că exploatarea minieră nu-l va afecta doar pe doctorul Cătălin Chirugiu, ci și alte multe gospodării situate în zona localității Remetea (între halda Rovina Nord şi drumul industrial de acces la cariera Remetea).

Șase dintre aceste gospodării vor fi acoperite de depunerile de steril din halda Rovina Nord. Se estimează că zece gospodării vor fi afectate grav de exploatare minieră. Pentru aceste gospodării, implicit pentru proprietari (persoane în vârstă) se propune strămutarea.

Cătălin Chirugiu este supărat că liniștea și priveliștea frumoasă vor fi înlocuite cu zgomot și cu un șantier minier. ”Totul se va schimba. Este păcat din punctul meu de vedere că se întâmpla asta. Dar asta este poate doar părerea mea. E tare păcat că zona asta va dispărea”.

Parteneriatul stat-societate, utopic în România

Independent de dosarul Rovina și implicit de orice dezbatere între aripa ecologistă și cei care susțin exploatarea imediată a resurselor, statul român nu a livrat până acum transparență în ceea ce privește destinația banilor pe care îi obține sau i-ar putea încasa din proiecte de anvergură.

România câștiga în 2009 un proces crucial la Curtea Internțională de Justiție, prin care Insula Șerpilor era încadrată ca stâncă, decizie în defavoarea Ucrainei. Miza? 100 de miliarde de metri cubi de gaz și 10 milioane de tone de petrol, respectiv 73,5 milioane de barili, resurse care reveneau României, în defavoarea Ucrainei. Agentul care a reprezentat România la Haga era chiar Bogdan Aurescu, actualul ministru de Externe. Presa autohtonă a relatat victoria, însă publicul larg nu a avut vreodată sentimentul palpabil că dosarul ar putea aduce vreun beneficiu.

În aceeași cheie, românii știu de resursele de gaze naturale din Marea Neagră și de perimetrele concesionate în vederea exploatării, fără a exista o continuare sau o promisiune clară că viața cetățenilor se va schimba în vreun fel. Se vorbește în schimb tehnic de strategia energetică și de perspectiva ca România să devină hub regional.

La polul opus, în alte țări, exploatarea resurselor consolidează parteneriatul dintre stat și cetățean. Norvegia a creat la mijlocul anilor 90’ un Fond Suveran de Investiții cu banii generați de producția de petrol și gaze. Între timp, activele Fondului au depășit 1.100 de miliarde de dolari, o valoare care repartizează generic fiecărui cetățean peste 200 de mii de dolari. În pandemie Fondul care și-a diversificat portofoliul și deține acum acțiuni la peste 9 mii de companii din lume a raportat profit, generat de companiile de tehnologie care au performat în contextul sanitar.

Iar guvernul atenuează impactul pierderilor economice generate de pandemie cu redistribuiri de bani din Fond, tocmai pentru ca cetățenii săi să resimtă cât mai puțin efectele crizei.