„Avem o procedură de neconformitate, de nerespectare a standardelor, iar România este acum subiectul acestei proceduri de neconformitate”, spune într-un interviu cu Europa Liberă directorul executiv al GRECO, Gianluca Esposito.
Ministerul Justiţiei din România a anunțat că a elaborat două acte normative privind graţierea şi modificarea Codului Penal pentru punerea în concordanţă cu hotărârile CCR. Proiectul de ordonanţă ar urma să intre în vigoare la 18 februarie și vizează doar faptele comise până la data de 18 ianuarie 2017. În ultimul său raport despre România publicat în aprilie 2018, Grupul de State împotriva Corupției al Consiliului Europei (GRECO) și-a exprimat îngrijorarea nu doar cu privire la mai multe legi privind organizarea judecătorească sau anumite fapte de corupție, dar și referitor la proiectele de modificare a legislației penale care, dacă ar fi adoptate, „ar contrazice clar unele dintre angajamentele internaționale ale României, inclusiv Convenția penală privind corupția.” În decembrie 2018 si ianuarie 2019 România a trimis GRECO o actualizare a situației reformelor propuse. GRECO o evaluează în aceste zile și va publica până în iunie 2019 concluziile sale. „România se află deja într-o situație de neconformitate, iar după analizarea informațiilor primite de la autorități vom decide dacă va fi sau nu necesar să declanșăm procedura de emitere a unei declarații publice, spune într-un interviu cu Europa Liberă directorul executiv al GRECO, Gianluca Esposito.
Europa Liberă: Anul 2018 a fost foarte complicat și plin pentru GRECO, și nu mă refer doar la România și Moldova aici, ci și la Polonia și Ungaria. Pentru România, cel puțin, ați scris rapoarte, ați emis recomandări și ați făcut vizite de lucru pentru a evalua situația referitoare la diluarea unor legi menite a lupta împotriva corupției.
Gianluca Esposito: „2018 a fost un an foarte activ pentru GRECO. Am avut mai multe evaluari de tip runda a cincea, care analizează alinierea la standardele anticorupție ale funcțiilor de top dintr-un guvern și poliție. În alte state, am făcut runda a patra de evaluare, unde am evaluat membrii parlamentului, judecătorii și procurorii. Situația din România și Polonia ne-a determinat să declanșăm pentru aceste două țări procedura extraordinara ADOC, care ne permite să intervenim atunci când credem că este nevoie să facem rapid schimbări, fără să așteptăm o evaluare planificată din timp. Am emis foarte rapid recomandări ambelor țări și așteptăm să vedem implementarea acestora.”
Europa Liberă: Ați primit de la autoritățile române un raport cu felul în care au aplicat recomandările Dvs. Este vorba de legile privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judecătorească și a Consiliului Superior al Magistraturii precum și proiectele de modificare a legislației penale. Raportul GRECO din aprilie 2018 critică și legile referitoare la infracțiunile de luarea de mită și trafic de influență- dezincriminarea faptelor comise și care au produs pagube de până la 200.000 de euro.
Gianluca Esposito: „Am primit de la autoritățile române un raport de informare cu privire la cum au implementat recomandările noastre. Vom publica până în iunie 2019 concluziile noastre. Evaluarea situației din România a fost unul dintre cele mai importante proiecte ale GRECO în anul 2018. Îngrijorările noastre nu au rezultat doar din evaluările ADOC, dar și în timpul evaluărilor uzuale. Vom evalua cum au fost aplicate recomandările noastre.”
Europa Liberă: Guvernul a anunțat încă din decembrie că până la finalul lui ianuarie va adopta un set de legi referitoare la amnistie.
Gianluca Esposito: „Nu evaluăm declarații, ci acțiuni. Vrem să vedem ce face guvernul și cu ce rezultate. Vrem să vedem aplicarea în totalitate a recomandărilor noastre. România nu este vreo excepție. Același lucru așteptăm de la celelalte 47 state membre ale GRECO.”
Europa Liberă: 27 dintre statele membre ale GRECO sunt și membre ale UE. Ceea ce observăm este că există o tendință a unor state UE să își dilueze legislația anticorupție sau pro-stat de drept. Este adevărat că vorbim despre foste state comuniste, astăzi membre UE- Polonia, Ungaria, România. Acestea sunt cele care au dat GRECO bătaie de cap în ultimii ani.
Gianluca Esposito: „Nu știu dacă este o tendință sau o coincidență. Ce pot spune este că în 20 de ani de funcționare a GRECO am văzut foarte mult progres. Acum 20 de ani mita primită de funcționari publici era deductibilă în anumite state membre. Când ne-am început activitatea, companiile nu puteau fi trase la răspundere, ci doar persoanele fizice. Nu era nici un fel de transparență a finanțării partidelor politice și nici standarde etice în parlament. Există tendințe de regres, dar veghem ca acest lucru să nu se întâmple. Statele au agreat să mențină aceste standarde. Nu sunt standardele noastre. Noi doar veghem să fie menținute. Opinia publică este din ce mai interesată de ce face GRECO și asta pentru că este interesată de ce se întâmplă în afacerile publice, cu banii publici, ce fac cei aleși și funcționarii publici. Este cât se poate de justificat, pentru că funcționarii publici trebuie să dea socoteală cetățenilor, căci actionează în numele cetățenilor. Noi nu suntem o instituție politică, ci tehnică. Analizăm foarte tehnic cum funcționează instiuțiile, cu respectarea legislației anticorupție în vigoare, care trebuie să fie aliniată la standardele GRECO, pe care o țară sau alta s-a angajat să le respecte.”
Europa Liberă: Există exemple însă, iată, România, de neconformitate cu aceste standarde. Care sunt consecințele?
Gianluca Esposito: „Avem o procedură de neconformitate, de nerespectare a standardelor, iar România este acum subiectul acestei proceduri de neconformitate. Mai sunt și alte state în această situație. Practic, le dăm timp autorităților să facă schimbările legislative pe care le cerem. Stiu că oamenii ar dori ca lucrurile să meargă mai repede, dar nu se poate din păcate. Dacă nu se operează aceste schimbări vom organiza o vizită la nivel înalt în cadrul căreia vom atrage încă o dată atenția guvernului asupra problemelor existente și vom solicita iar operarea schimbărilor. Vom face presiune. În România trebuie să analizăm ce am primit de la autorități, iar dacă recomandările noastre nu vor fi aplicate, vom emite o declaratie publică. O astfel de declarație publică are consecințe pe plan internațional pentru o țară, pentru credibilitatea ei și are implicații în mai multe planuri.”
