Linkuri accesibilitate

Avertismentele Rusiei împotriva oricărei încercări de a începe un nou război în Ucraina


Separatiștii susținuți de Rusia,în satul Zholobok din estul regiunii Luhansk, 23 martie 2021
Separatiștii susținuți de Rusia,în satul Zholobok din estul regiunii Luhansk, 23 martie 2021

Pe fondul acuzațiilor aduse de Ucraina, că a masat trupe la granița comună, Rusia avertizează că orice încercare de a declanșa un „nou război” în estul Ucrainei ar sfârși prin distrugerea țării.

Amenințarea a fost lansată de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, pe fondul creșterii violenței în conflictul dintre forțele guvernului ucrainean și separatiștii susținuți de Rusia.

Kievul susține că separatiștii încalcă în mod sistematic acordul de încetare a focului convenit în iulie și acuză Rusia că a plasat forțe militare în apropierea frontierei lor comune, acuzație pe care Kremlinul o respinge.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a scris pe 1 aprilie pe Twitter că a vorbit cu Helga Schmid, secretarul general al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), cu privire la atacul dat sistematic de Rusia în est, în Ucraina și Crimeea.

De asemenea, el a salutat prelungirea misiunii speciale a OSCE în Ucraina, spunând că organizația paneuropeană „ar trebui să urmărească îndeaproape mișcările rusești”.

Într-un interviu difuzat de Channel One în aceeași zi, Lavrov l-a citat pe președintele rus Vladimir Putin care a spus că toți cei care vor să înceapă un nou război în Donbas vor ruina Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia are tot dreptul să mute trupe pe teritoriul său și că „acest lucru nu ar trebui să intereseze pe nimeni”.

Trebuie să rămânem de pază” în fața „activității intense” a trupelor NATO „pe perimetrul frontierelor rusești”, a declarat el reporterilor.

Rusia, care a anexat forțat Crimeea în 2014, după ce mult timp a refuzat să recunoască prezența lor acolo, a negat în mod constant implicarea în luptele din regiunile Luhansk și Donețk din estul Ucrainei, în ciuda dovezilor care arată contrariul.

Misiunea OSCE în Ucraina a raportat sute de încălcări ale încetării focului în Donețk și Luhansk în ultimele zile, într-un conflict în care au murit peste 13.000 de oameni din 2014 până în prezent.

Rusia a anexat Crimeea în martie 2014, după ce a trimis trupe și a organizat un referendum denunțat ca ilegitim de cel puțin 100 de țări după ce președintele ucrainean de la acea vreme, Viktor Ianukovici, prieten al Moscovei, a fost destituit în mijlocul unui val de proteste.

Într-un discurs adresat Consiliului Permanent al OSCE la Viena, pe 31 martie, însărcinatul cu afaceri american Courtney Austrian a salutat extinderea mandatului misiunii OSCE și a reafirmat angajamentul neclintit al Washingtonului față de „suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional, inclusiv apele teritoriale. "

Austrian a cerut Ucrainei, Rusiei și forțelor armate rusești să lupte alături pentru a se asigura că Misiunea de Monitorizare Specială (SMM) a OSCE are acces neîngrădit pe tot teritoriul Ucrainei, inclusiv în Crimeea, și pentru „a garanta siguranța și securitatea” experților OSCE în timp ce-și îndeplinesc atribuțiile.

„Atacurile, amenințările și intimidările de orice fel împotriva monitorilor SMM”, precum și „încercările de a interveni în operațiunile lor sunt „inacceptabile, incompatibile cu mandatul misiunii și trebuie să se încheie”, a spus Austrian.

De asemenea, pe 31 martie, generalul american Mark Milley, președintele șefului de stat major al SUA, a vorbit cu generalul Valeri Gherasimov, șeful statului major al forțelor armate ruse și cu generalul Ruslan Homciak, șeful statului major al forțelor armate ucrainene, a anunțat Pentagonul.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG