Onorariile din oficiu nu pot recompensa munca într-adevăr serioasă a unui avocat, mai ales în cazurile penale, unde sunt necesare ore, zile și chiar săptămâni de studiu al dosarului, au spus avocații contactați de Europa liberă. Ei susțin că ”nu m-aș da pe mâna unui avocat din oficiu”, dar recunosc că mulți oameni fără bani nu au încotro, iar legea, în cazurile penale, impune prezența unui avocat. Angajat sau din oficiu.
Protocolul din 2015, semnat între Uniunea Națională a Barourilor din România și ministrul justiției, la vremea aceea Robert Cazanciuc, spune că tariful pentru reprezentarea unui inculpat în cursul urmăririi penale și în cadrul procedurii din camera preliminară este de 260 lei, iar în timpul judecății, pe fiecare fază procesulă,este tot 260 lei. Asta indiferent de cât durează umărirea penală sau de câte termene de judecată sunt. Pentru căile extraordinare de atac -260 lei, iar pentru procedura comisiei rogatorii- 130 lei.
În comparație cu sumele cerute de marile case de avocatură, aceste onorarii sunt modice. Normal, banii vin de la bugetul de stat, via Ministerul justiției. Plus că, vorba aceea, calul de dar nu se caută la dinții. În România, pentru că în Franța, un avocat din oficiu este platit cu sume care ajung și la 500 euro pe termen de judecată în procesele penale. În schimb, activitatea lui este urmărită riguros de barourile de avocați.
În aceste condiții, protestul avocaților care cer renegocierea protocolului și mărirea onorariilor este de înțeles. Ce avocat bun sau casa de avocatură cu ceva pretenții își pierde timpul pentru 100 de lei cât costă reprezentarea într-un caz de divorț? Sau pentru 230 de lei, sumă plătită pentru asistența judiciară în acordul de recunoaștere a vinovăției, la penal? S-ar spune că puțini. Dar nu-i chiar așa.
La Registrul de asistență judiciară al Baroului București sunt înscriși aproximativ 900 de avocați dintr-un total de 9000. Cam 10%, deci. Aceștia sunt în general avocați stagiari, care vor să capete experiență și să facă bani. Cum vrea orice avocat. Dar stagiarii pot acorda asistență doar la Poliție, la judecătorie și la judecătoriile de pe lângă parchete. Doar după minimum 6 ani de experiență, avocații din oficiu pot merge la Tribunal, Curte de Apel sau Înalta Curte.
În aceste condiții, casele de avocatură cunoscute și avocații buni nu se înscriu în Registrul de asistență judiciară. ”Nu au suficient timp și, evident, nu sunt motivați”, declară pentru Europa liberă o cunoscută avocată, care nu vrea să-și spună numele pentru a ”nu decredibiliza instituția avocatului din oficiu”, de care e mare nevoie și care există peste tot în lumea civilizată, dreptul la apărare fiind prevăzut în Carta drepturilor omului.
De unde se selectează avocații din oficiu? Dintre tinerii la început de carieră, care vor să-și adune o clientelă, dintre polițiștii transformați în avocați, dintre avocații fără clientelă care adună și ei un ban, ne spune sursa citată. Dacă au mai multe cazuri, repartizate de serviciul de asistență juridică, atunci banii se adună. Uneori nu sunt puțini deloc.
Asta nu înseamnă însă că dintre avocații tineri nu sunt și unii buni, care ”dacă sunt serioși și ajută oamenii își pot face în timp un nume și clientelă, unii ajung chiar să fie recrutați de case de avocatură”, ne declară un avocat celebru.
Pe de altă parte, mulți avocați din oficiu fac doar act de prezență, nu vor decât ca judecătorul să le semneze delegația ca să nu ia amendă. "Am de multe ori senzația văzându-i că e o formalitate", spune avocata citată.
În ultimii ani, avocații au fost îndemnați de barouri de ia cazuri pro bono, ceea ce avocații de renume chiar fac uneori, deși Fiscului nu-i convine situația și a încercat să-i acuze de evaziune fiscală. Profesie liberală fiind, nu a avut succes, fiind la latitudinea fiecăruia dacă muncește pe gratis sau nu. Oricum, avocații plătesc la Uniunea Barourilor o taxă de 11% din venit, iar statului impozitul de 10%.
Avocații din oficiu, care au protestat luni pe treptele Curții de Apel București, reclamă nu doar onorariile mici, care au rămas fixate la nivelul celor din 2015, ci și faptul că ministerul dă banii cu mare întârziere, uneori și de câteva luni. Prodecanul Baroului București, Mihnea Stoica, mai susține că în timp ce salariile magistraților au crescut semnificativ din 2015 și până acum, onorariile pentru asistența din oficiu au rămas neactualizate. Evident, mai e vorba și de prestația ministrului Tudorel Toader, care refuză dialogul, spune acesta, potrivit ziare.com.
"Avem corespondență, de 47 de ori am inițiat discuții pe treaba asta. Iar acum iese cu o replică de politician. Mi-a răspuns vreodată? Vreau să văd din partea ministerului o formă de dialog cu noi".
Dialogul s-ar putea însă purta mai degrabă la întâlnirea programată cu membrii Comisiei pentru Cercetarea abuzurilor din Senat și cei ai Comisiei juridice, la care vor participa și reprezentanți ai Uniunii Barourilor, Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor, Parchetului General, CSM și președintii comisiilor de buget.
