Linkuri accesibilitate

Avocata Elenina Nicuț explică decizia CCR care a respins proiectele de revizuire a Constituției


Curtea Constituțională lasă în puterea Parlamentului acordarea amnistiei și a grațierii condamnaților pentru fapte de corupție

Elenina Nicuț este avocată și are experiență în confruntarea cu decizii ale CCR, câștigând și un proces care i-a dat câștig de cauză în raport cu Curtea. Într-o discuție cu Europa Liberă, avocata a explicat de ce a respins Curtea proiectele de revizuire propuse de PSD și de Opoziție.

Europa Liberă- Cum este posibil ca judecătorii CCR să valideze referendumul și apoi să respingă proiectele de revizuire a Constituției, care aplică plebiscitul de la 26 mai?

Elenina Nicuț- Curtea judecă în limitele atribuțiilor. Când s-a pus problema de validare a referendumului, ce a avut Curtea de făcut a fost să verifice dacă s-a respectat procedura de organizare și desfășurare și dacă rezultatele respectă pragurile menționate de Legea 3 (a referendumului). Asta a fost tot ce trebuia să facă la acel moment.”

Europa Liberă- Dar în aceeași ședință (de validare a referendumului), Curtea a fost chemată să se pronunțe în privința unor contestații care se refereau inclusiv la decretul președintelui, așadar, și la întrebarea privind interzicerea amnistiei și a grațierii privind faptele de corupție. Și le-au respins, validând referendumul.

Elenina Nicuț - „Nu știm motivarea CCR la referendum, nu este publică, a fost trimisă Parlamentului și nu este publică. Presupun că acele au fost declarate inadmisibile, iar ce s-a scris în ele nu a mai contat. În acea etapă, conta doar modul de desfășurare a referendumului. Aceasta ar fi explicația, fără să vedem motivarea CCR”.

Europa Liberă - Decizia de astăzi a CCR arată că interzicerea amnistiei și a grațierii nu poate figura în Constituție, pentru că nu este constituțională, însă Parlamentul poate reglementa aceeași interdicție în legi. Cum se poate explica?

E.N. - „Să explicăm. Aici nu este o discuție despre constituționalitate, ci despre limitele de revizuire a Constituției. Este un altfel de control. Acum, CCR nu s-a pronunțat pe fond, ci pe cadrul de modificare a Constituției. De aceea se invocă articolul 152, alin 2 din Constituție și s-a mers pe drepturile și liberățile cetățenilor, ca și pe garantarea lor. De asemenea, Curtea a arătat că Parlamentul este singurul care poate stabili prin lege cum se acordă amnistia și grațierea. Dacă se suprima prin Constituție dreptul unui condamnat la fapte de corupție de a fi amnistiat sau grațiat se producea o diferențiere de plano, o discriminare în raport cu ceilalți infractori condamnați. Până la urmă, infractori sunt toți, situația lor juridică este aceeași, indiferent că au furat ouă, biciclete sau sunt condamnați pentru privatizare frauduloasă sau corupție. Dacă unii dintre ei nu mai pot fi grațiați sau amnistiați se face o discriminare clară, care nu are nicio justificare. De aceea, CCR pune problema egalității și a demnității umane, iar după mine, problema este pusă corect. Situația juridică a faptei este aceeași. De exemplu, când avem cazul liberării condiționate. Nu face nimeni distincția între infracțiune de corupție sau crimă. Indiferent care este infracțiunea, dacă au îndeplinit condițiile, pot fi liberați.

Europa Liberă - Asta înseamnă că amnistia și grațierea trebuie făcute doar prin lege, în Parlament?

E.N. - „Da, pentru că Parlamentul este cel care face politica penală a statului. Este unica autoritate legiuitoare și poate alege, poate face o selecție la amnistie și grațiere, așa cum poate decide și la incriminări sau dezincriminări ale faptelor penale. Parlamentul a mai făcut legi de amnistie și grațiere, acceptate de CCR, validând selecția faptelor respective.”

Europa Liberă - În proiectul de revizuire propus de PSD se arată că nici președintele nu ar mai putea acorda grațiere individuală, așa cum prevede actuala Constituție. O astfel de lege, adoptată în Parlament, ar fi constituțională?

E.N. - „Nu.”

Europa Liberă - Dar ar putea să-i ia această atribuție în viitoarea Constituție?

E.N. - „Nu. Culmea, pe această temă, Curtea îi apără președintelui această atribuție, a grațierii individuale. Nu poate fi impusă o interdicție generală și valabilă „ad aeternam”. Și mai e ceva. Dacă observați, decizia s-a luat cu opt voturi pentru și niciunul împotrivă. Zero. Opt au fost prezenți, doamna Simina Tănăsescu a lipsit. Nu poți să spui că doamna Livia Stanciu ar putea fi de partea penalilor. A fost corect.”

Europa Liberă - Cum interpretați decizia CCR în privința inițiativei #fără penali în funcții publice?

E.N. - „Că nu este nevoie să apară în Constituție. Se poate reglementa și ea prin legi - avem legi pentru aleșii locali, pentru Parlament. La cum a fost construită, CCR ăi dă Parlamentului o recomandare. Prin trimiterea la cetățenia europeană, CCR le atrage atenția că un condamnat penal cu imaginație poate renunța la cetățenia română și își poate lua cetățenia altui stat european iar după aceea poate candida liniștit la orice funcție publică din România. ”

Facebook Forum

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG