Fosta colaboratoare a organizației Radio Europa Liberă, Nika Novak – condamnată în 2024 la închisoare de o instanță rusă pentru exercitarea profesiei – a dispărut dintr-o colonie corecțională siberiană, a declarat avocata ei.
Iulia Kuznețova a declarat într-o postare pe rețelele sociale că se pare că Novak a fost transferată din Colonia Penitenciară nr. 11 din satul Bozoy (regiunea Irkutsk), însă destinația nu este cunoscută.
„Săptămâna aceasta, un coleg avocat de-al meu a încercat să o viziteze pe Nika, dar i s-a refuzat intrarea”, a scris Kuznețova.
„A observat un zgomot puternic și un număr mare de ofițeri ai Comitetului de Investigație în colonie. Personalul închisorii nu explică ce s-a întâmplat exact.”
Kuznețova a spus că a sunat la colonie pe 30 noiembrie pentru informații despre Novak, dar a fost respinsă și i s-a spus să depună o cerere, ceea ce a și făcut ulterior.
Novak a fost condamnată la patru ani de închisoare după un proces cu ușile închise pentru „cooperare confidențială cu un stat străin, o organizație internațională sau străină” – o sentință pe care ea și organizațiile pentru drepturile omului o consideră nedreaptă.
Ea a fost transferată în Colonia Penală nr. 11 pe 1 martie, unde s-a plâns de condiții asemănătoare torturii înainte de a intra în greva foamei.
Ea a declarat că a fost pusă în izolare pentru că a refuzat să acorde interviuri presei despre cum „totul este bine în colonie și prizonierii sunt fericiți” și pentru că a refuzat să lucreze.
Președintele Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL), Steve Capus, a cerut autorităților ruse să o elibereze pe Novak, spunând că condamnarea sa pentru „acuzații motivate politic vizează reducerea la tăcere și intimidarea reporterilor”.
Înainte de arestare, Novak lucrase pentru ChitaMedia și a fost redactor-șef al site-ului web Zab.ru. A contribuit la programele Siberia.Realities de la RFE/RL în 2022.
Cazul femeii în vârstă de 33 de ani este primul când o jurnalistă a fost condamnată în temeiul articolului 275.1, o infracțiune care a fost introdusă abia în 2022, în lunile de după ce Rusia a lansat invazia sa la scară largă în Ucraina.
Experții în drepturile omului au criticat legea, în timp ce Human Rights Watch a spus că legislația „amintește de interdicția din epoca sovietică privind contactele cu străinii”.
Pe 22 iulie 2024, importantul grup rus pentru drepturile omului Memorial a recunoscut-o pe Novak drept prizonieră politică. Detenția ei a fost, de asemenea, condamnată de Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, Coaliția pentru Femei în Jurnalism și Institutul Internațional de Presă, care au declarat că condamnarea Nikei a fost „posibilă prin instrumentalizarea continuă de către Rusia a propriei legislații, cu scopul de a reprima jurnaliștii independenți și alte voci critice”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.