Laura Codruța Kovesi a contestat modul în care a fost revocată, susținând că procedura a încălcat drepturile omului, deoarece nu a avut calitatea de parte în conflictul care a fost soluționat de Curtea Constituțională și nici nu a fost citată la Curte, neputându-se astfel apăra.
Avocata Nicoleta Popescu, cea care o reprezintă în fața Curții Europene, a explicat într-un interviu pentru Europa Liberă care este procedura, ce urmează și cum s-ar putea raporta Curtea la acest caz.
Ce înseamnă, doamnă avocat, faptul că plângerea făcută de doamna Kovesi a fost declarată admisibilă de principiu?
Înseamnă că există indicii de încălcare a Convenției Europene. În cazul plângerilor care nu sunt declarate admisibile în principiu, reclamantul, după trei luni, primește o scrisoare în care i se comunică: ”cererea dumneavoastră a fost declarată inadmisibilă, nu îndeplinește criteriile de admisibilitate, nu mai aveți nicio cale de atac, nu puteți contesta prezenta soluție”. Această soluție se dă într-un complet de unic judecător, un judecător raportor. În această situație se află 90-95% din plângerile împotriva României, în sensul că nu trec de acest filtraj. Noi am primit scrisoarea de la Curte în care suntem informați că plângerea noastră a fost înregistrată și a trecut de filtru.
Ce urmează după asta, care va fi procedura?
După această etapă în care s-au identificat indicii de încălcare a Convenției, plângerea urmează să meargă spre un complet de judecători care va redacta un set de întrebări adresate guvernului României, care va fi obligat să răspundă. Evident, i se va comunica Guvernului plângerea reclamantei. După ce guvernul își face apărarea în dosar, reclamanta va primi apărarea guvernului, își va face propria apărare, iar la acel moment este recomandat să își precizeze cuantumul despăgubirilor pe care le solicită pentru încălcarea Convenției. Curtea urmează apoi să ia o hotărâre dacă a fost o violare sau nu a Convenției.
În situația în care Curtea va decide, să presupunem, că a fost vorba de o violare a Convenției, care vor fi consecințele pentru România și pentru doamna Kovesi în particular?
În primul rând, Curtea poate să decidă asupra unor măsuri generale și asupra unor măsuri individuale. Măsura individuală poate înseamna că reclamanta va fi despăgubită cu o sumă de bani, cu titlu de despăgubiri morale, pentru violarea Convenției Europene. Iar măsura generală, de exemplu, Curtea poate să constate că legislația națională nu îndeplinește acele garanții prevăzute de articolul 6 din Convenția europeană. Adică, va analiza practic legislația internă, dacă prezintă garanții de independență a procurorilor, cum s-a făcut această revocare, care sunt prevederile legale. Iar în aceste măsuri generale Curtea poate și să ceară statului român să modifice legislația astfel încât acele garanții să fie respectate.
Strict pentru Laura Codruța Kovesi îmi e greu la acest moment să anticipez măsura ce va fi decisă de Curte, întrucât ea nu a putut să conteste acea decizie de revocare în intern.
Decizia de admisibilitate a CEDO a venit destul de repede. Care este explicația?
Nu este o rapiditate neobișnuită. Acestă procedură până când un reclamant primește prima scrisoare de la Curtea Europeană după ce depune o plângere este, în general, între o lună și trei luni de zile. În cazul acesta, răspunsul a fost primit după mai mult de o lună de zile.
