Pe 24 februarie, Rusia invada Ucraina și se consemna startul războiul din statul vecin. Un punct de frontieră care era luat cu asalt de ucraineni - în special bătrâni, femei și copii - era cel de la Isaccea, județul Tulcea. Aici, din vara anului 2020, este un punct de trecere cu bacul peste Dunăre, pe unde se face legătura între Orlivka, Ucraina, și Isaccea, orășelul tulcean.
Din 24 februarie și până pe 11 iunie, timp de 107 zile, refugiații ucraineni au trebuit să aștepte cel puțin trei ore, fie în gerul din martie, fie în ploile din aprilie și mai pentru a trece în România și a scăpa de frica războiului.
Cei care doreau să treacă în România cu propriul autoturism trebuiau să aștepte și o zi pentru a putea fugi de bombardamentele rusești. Pentru șoferii de TIR, timpul putea și mai mare.
Timpul excesiv de așteptare a fost motivat de faptul că trecerea frontierei cu bacul dintre Orlivka și Isaccea se facea cu un singur vas. Nava avea nevoie de minimum trei ore între două plecări, de pe malul ucrainean al Dunării.
Printre autovehicule și autoturisme intră și oameni. Teoretic, capacitatea maximă pentru persoane este de 100 de oameni, în condițiile în care vasul e plin cu autovehicule (în mediu: șase TIR-uri sau autobuze și 20 de autoturisme de mici dimensiuni).
Au fost momente, în special în primele săptămâni din martie, când la bordul feribotului se urcau și peste 700 de oameni printre autovehicule, potrivit reprezentanților Navrom Bac Galați, societatea care asigură serviciu de feribot de la Isaccea.
„Cine mai stă să-i numere, e război dincolo, îi ajutăm să plece pe cât mai mulți”, ne explicau angajați Navrom aglomerația de pe bac.
De altfel, după 24 februarie, societatea nici nu a mai cerut taxe de acces pe bac pentru refugiați. Aglomerația de pe bac, așteptarea și condițiile uneori inumane a fost observată și de reporterii Europa Liberă care au fost la Isaccea.
Singurul vas de trecere a Dunării putea pleca doar din 90 în 90 de minute de pe un mal pe celălalt. Timpul este necesar pentru îmbarcare autoturismelor și alte formalități vamale, trecerea peste Dunăre durează doar 10 minute. Așa că între două plecări de malul ucrainean se ajunge la trei ore (180 de minute).
Reprezentanții Navrom Bac ne-au explicat încă din martie că nu pot „suplimenta numărul de nave de tip bac pentru că este necesar de un vas cu o capacitate medie spre mare. Mai avem unul doar la Galați, dar acesta face trecerea acolo peste Dunăre, între Galați și Tulcea. Trecerea pe bac de la Galați este singura legătură între Moldova și Dobrogea, Nu se poate lua bacul de acolo”.
Blocaje pe ambele maluri
Odată cu 1 aprilie, războiul pornit de Moscova în Ucraina s-a mutat în partea de est și sud-est a statului vecin. Urmarea: a crescut presiunea pe punctul de trecere a frontierei de la Isaccea, mai ales din partea firmelor ucrainene care doreau să-și exporte marfa din calea rușilor.
Zilnic, peste 100 de camioane așteptau pe malul românesc al Dunării, să treacă fluviul cu bacul în Ucraina, autovehiculele fiind parcate atât în oraș, cât și în apropierea lui, relata agenția de știri Agerpres la sfârșitul lunii mai.
„Stăm deja de 24 de ore. Încă două sau trei zile o să stăm aici. Apoi, ne duc în carieră, pe deal, unde o să stăm două zile”, spunea unul dintre șoferii de camioane pentru sursa citată.
Chinul unor șoferi a început pe malul ucrainean al Dunării, la Orlivka, unde este o coloană de tiruri de 30 de kilometri. „Am făcut șase zile până aici. Am mers o zi până la Orlivka, iar acolo am așteptat în coloană 30 de kilometri”, a mai povestit un șofer.
Potrivit Gărzii de Coastă, din 24 de februarie 2022, circa 95.000 de persoane cu 16.000 de autovehicule din Ucraina au intrat în România, prin punctul de trecere a frontierei din Isaccea, iar circa 40.000 de persoane cu 11.000 de mijloace de transport au ieșit din România spre Ucraina.
„Capacitatea bacului este de 17 – 18 tiruri, doar că pe acel bac urcă și autoturisme. La fiecare transport, circa 10 automarfare urcă pe feribot, pentru că toată lumea vrea să ajungă pe partea cealaltă. Bacul funcționează non-stop, iar noi efectuăm controlul de frontieră atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții. Avem personal suplimentat și funcționăm la capacități maxime, așa cum am făcut-o de la izbucnirea conflictului”, ne-a precizat purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă, inspectorul principal Andrei Ene.
Vizita ONU
În aceste condiții s-a trecut frontiera până pe 11 iunie. În ziua precedentă, pe 10 iunie, a ajuns la Isaccea o delegație a Organizației Națiunilor Unite. Delegația ONU a fost condusă de Dennis Malone – consilier strategic pentru operațiuni Ucraina.
Din echipa care a ajuns în județul Tulcea au mai făcut parte Henrik Hansen – director adjunct livrări, Sandro Banal – director adjunct de achiziții, Gabriele Dacasto – ofițer securitate, Robert McCreary – consilier tehnic, Joana Vasques – consultant, precum și Meaghan Mobbs – președinte al Fundației Romulus T. Weatherman.
Principalul obiectiv al delegației ONU a fost „stabilirea unui coridor care să unească Odesa cu alte porturi pentru transportul de mărfuri. În condițiile în care porturile de la Marea Neagră au fost compromise, este necesară stabilirea unor puncte pentru transportul mărfurilor din Ucraina, inclusiv pe brațul Sulina”, se precizează și într-un comunicat al Consiliul Județean Tulcea.
Dennis Malone recunoștea că membrii delegației sunt „la Tulcea pentru a discuta despre activitatea noastră de la începutul conflictului din Ucraina și pentru a găsi soluții referitoare la provocările prezente și viitoare privind transferul de bunuri din Ucraina către piețele mondiale și continuarea activității pe care o desfășurăm în hub-ul de la Tulcea”.
Printre solicitările făcute de reprezentanții ONU a fost și suplimentarea navelor de tip bac de la Isaccea.
„Sunt multe alte provocări în fața noastră în afara punctului de trecere a frontierei, suntem la această masă pentru a le discuta și pentru a ne spune care sunt lucrurile pe care trebuie să le îmbunătățim și vă asigur de toată deschiderea autorităților centrale ale statului român pentru eficientizarea activităților care nu se desfășoară exact cum trebuie“, a declarat și președintele Horia Teodorescu după întâlnirea cu oficialii NATO
S-a găsit soluția: o vechitură care s-a stricat din prima zi
La două zile după mirarea delegației ONU privind faptul că România nu a suplimentat numărul de bacuri care fac trecerea din și dinspre Ucraina pe la Isaccea, autoritățile au găsit o soluție.
Ministerul Apărării a anunțat pe 12 iunie că a trimis din ziua precedentă (11 iunie) un bac militar la Galați, pentru a face trecerea peste Dunăre între acest județ și Tulcea, iar nava de transport de la Galați a fost mutată la Isaccea. Astfel, de pe 12 iunie se face trecerea frontiere cu două nave de tip bac.
„Bacul militar a fost deja instalat la punctul de trecere Galați – I.C. Brătianu sâmbătă, 11 iunie, prima cursă fiind realizată în jurul orei 17.00. Programul de funcționare a bacului militar va fi zilnic, între orele 6.00 și 20.00, la interval de 60 de minute între curse. În urma reanalizării situației operative de la nivelul județelor Galați și Tulcea, pentru punerea în aplicare a măsurilor de decongestionare și fluidizare a trecerii Dunării prin punctul de frontieră dintre Isaccea, România, şi Orlivka, Ucraina, prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, a dispus reconfigurarea misiunii Ministerului Apărării Naționale”, se arată într-o postare pe Facebook a Ministerului Apărării.
Nava militară care acționează la Galați este un bac fluvial de tip catamaran, cu o capacitate totală de transport a autovehiculelor de 300 de tone sau de 500 de persoane, la o singură cursă.
Bacul militar dislocat temporar de Ministerul Apărării Naționale la punctul de traversare a Dunării Galați - I.C. Brătianu s-a stricat după numai o zi. Prima cursă a bacului a avut loc sâmbătă, 11 iunie, la ora 17,00, iar o zi mai târziu, duminică, acesta a avut nevoie de reparații.
Conform surselor publicației locale „Viața liberă”, bacul militar a fost reparat în noaptea de duminică spre luni. Bacul nu este remotorizat, conform surselor citate, acesta putând fi motivul defecțiunilor apărute: „Să vedem cât ține!”, au mai spus sursele „Vieții libere”.
