La începutul săptămânii, grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD) a convocat-o pe ministra Diana Buzoianu în Camera Deputaților, pentru explicații legate de „responsabilitatea ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru blocarea investiţiilor strategice ale statului român – cazul Acumulării Mihăileni de pe râul Crişul Alb, judeţul Hunedoara."
Mai mulți parlamentari social-democrați, precum și din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), au reclamat că ministerul și instituția din subordine, Administrația Națională Apele Române (ANAR), nu au depus toate demersurile pentru ca investiția să fie finalizată.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a spus că subiectul este unul exploatat în mod populist și că Ministerul Mediului își dorește finalizarea investiției, însă în condiții legale. Proiectul ar fi vulnerabil din punct de vedere juridic, spune ea.
Asta în condițiile în care, la mijlocul lunii februarie 2026, Curtea de Apel Cluj a admis un recurs al asociației Declic, de anulare a autorizației de construire pentru barajul Mihăileni, eliberată acum aproape 40 de ani.
Conform deciziei instanței – a cărei motivare detaliată nu a fost făcută încă publică – ar urma să fie reînnoite toate documentațiile pentru lucrările care mai sunt de realizat.
Amenajarea barajului de la Mihăileni, de pe râul Crișul Alb, în județul Hunedoara, a fost aprobată de autoritățile comuniste la mijlocul anilor 1980 și autorizată în 1987.
Scopurile principale ale construcției: atenuarea viiturilor și prevenirea inundațiilor în localitățile din aval și, în perspectivă, alimentarea cu apă a unor localități din zonă. Este vizată și producerea de energie electrică, prin amenajarea unei micro-hidrocentrale.
Lucrările au avansat rapid în primii ani, dar au stagnat mai mult timp după 1990.
Au fost reluate treptat. În 2022, construcția era ridicată, dar mai erau de făcut alte lucrări: amenajarea lacului de acumulare, devierea drumului național și a liniilor electrice.
Pe fondul unui proces deschis în instanță de Declic, în 2022, și a unei decizii de oprire a lucrărilor, din același an, doar relocarea liniilor electrice care nu ar fi avut legătură cu litigiul s-a făcut la timp.
Pe de altă parte, după inaugurarea din 2022, barajul și-a îndeplinit rolul principal, de prevenire a inundațiilor în zonă, și a stocat peste 5 milioane de metri cubi de apă în 2024 și 2025, spun ministra Diana Buzoianu și reprezentanții Apelor Române.
„Rolul principal, de atenuare a viiturilor, este astăzi perfect funcțional, corpul barajului este finalizat și deja a oprit inundații și va opri în continuare dacă vor mai fi cazuri de acest fel”, declară pentru Europa Liberă, ministra Diana Buzoianu.
Presiuni din partea PSD pe subiectul Mihăileni
La dezbaterea recentă din Parlament, trei deputați PSD de Hunedoara – Natalia Intotero, Ilie Toma și Adrian Câciu – i-au cerut lui Buzoianu să explice dacă instituțiile subordonate Ministerului au acționat „în interesul statului român cu privire la barajul de la Mihăileni.”
Au reclamat faptul că ministra, care a prezentat fotografii care arată că în zonă sunt efectuate unele lucrări, nu a mers până acum la fața locului să constate că proiectul este, de fapt, blocat.
În dezbatere au intervenit și parlamentari PNL și AUR, care au cerut, de asemenea, finalizarea de urgență a investiției. Unii i-au solicitat ministrei să explice dacă apără interesele statului sau ale ONG-urilor.
După decizia din 16 februarie a Curții de Apel Cluj, de anulare a autorizației de construire din 1987, unii reprezentanți PSD, precum președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, au cerut demisia Dianei Buzoianu. De la preluarea mandatului, ea a fost acuzată și de alți parlamentari că blocheză proiectele hidrocentralelor din România.
Deputat de Hunedoara, Natalia Intotero, fostă ministră a Familiei și Egalității de Șanse, respectiv a Culturii, spune că proiectul are un rol important în zonă: prevenirea inundațiilor, asigurarea de resurse de apă pentru locuitori și industrie și (în perspectivă) producere de energie.
„Dacă barajul de la Mihăileni nu este pus în funcţiune, riscăm să avem conducte noi, dar fără apă în ele.”
„Aţi verificat dacă instituţiile responsabile au acţionat în interesul statului român în cazul barajului de la Mihăileni?”, a întrebat parlamentara, care a cerut și explicații legate de modul în care s-a făcut inaugurarea barajului în 2022.
„Ce s-a întâmplat cu procesul-verbal de recepţie pe care ABA Crişuri nu şi-l mai asumă acum sau nu recunoaşte că a întocmit un astfel de document?! Aţi demarat verificările necesare?”, a întrebat parlamentara.
Directorul Administrației Bazinale (ABA) Crișuri, Pásztor Sándor, spune pentru Europa Liberă că, la inaugurarea din 2022, obiectivul a fost recepționat parțial, fizic, demers neînregistrat în documente, urmând ca proiectul să fie finalizat cu totul.
În replica oferită în Parlament, ministra Diana Buzoianu a subliniat că afirmațiile potrivit cărora proiectul barajului este blocat reprezintă „o minciună, spusă de foarte multe ori” perpetuată și în Parlament, iar scandalul creat este unul „populist.”
„Suntem, de asemenea, în faţa unui proiect de infrastructură care ar fi trebuit să fie strategic, dar care a fost vulnerabilizat, pentru că documentele care stăteau la baza acestui proiect de infrastructură au fost de-a lungul timpului vulnerabile juridic”, a spus ministra.
„A spune că rolul de oprire a inundaţiilor este blocat astăzi este o minciună”, a transmis ministra. Ea susține că sunt duplicitari cei care pretind „să se dea avize pe repede înainte”, ca după aceea „când aceste avize sunt anulate în instanţă, tot ei vin să urle că trebuiau să fie făcute lucrurile mult mai temeinic.”
„Într-adevăr, trebuie să fie făcute lucrurile mult mai temeinic. Iar la Mihăileni vor fi făcute lucrurile cu respectarea legii. Adică documentele vor fi refăcute cu respectarea tuturor prevederilor legale şi vor fi complete”, susține Diana Buzoianu.
Autoritățile administrației locale și județene din Hunedoara, respectiv cele de mediu, a precizat ministra, pregătesc documente actualizate pentru ca, pe baza lor să poată fi emisă o Hotărâre de Guvern prin care să fie reaprobat bugetul actualizat, pentru lucrările care mai sunt de făcut.
Conform Apelor Române, este vorba de amenajarea, curățarea și igienizarea cuvetei viitorului lac de acumulare, devierea drumului național (DN) 74, devierea liniei electrice de înaltă tensiune, respectiv lucrări de integrare și punere în funcțiune completă a amenajării.
Valoarea lucrărilor care mai sunt de realizat este de peste 75 de milioane de lei, potrivit deputatei PSD, Nataliei Intotero.
Colegul său de formațiune, Ilie Toma, i-a reproșat ministrei Mediului că a mers la barajul de la Mihăileni și că lucrările prezentate în fotografii de către aceasta nu reflectă realitatea din prezent, fiind făcute în trecut.
„E foarte uşor să vorbeşti despre vulnerabilitate juridică, dar aţi verificat dacă instituţiile responsabile au acţionat în interesul statului român în cazul barajului de la Mihăileni?”, a întrebat-o Toma pe ministra Mediului.
Parlamentarul a reclamat inaugurarea din 2022, care atesta că barajul ar fi fost gata, deși mai sunt și azi lucrări de realizat, de la relocarea de rețele electrice, la o mască asfaltică pentru cuveta viitorului lac de acumulare. A cerut includerea în bugetul Ministerului Mediului a fondurilor necesare.
Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, a reclamat și el că, deși ministra Mediului știa că există un proces pe rol, care a dus în februarie 2026 la anularea vechii autorizații de construire, nu a făcut, alături de Apele Române, demersurile pentru obținerea unei noi autorizații.
Parlamentarul a întrebat-o pe Diana Buzoianu și ce demersuri are în vedere pentru a cere daune ONG-urilor care au blocat, în instanță, autostrăzi sau hidrocentrale.
Deputata USR Pollyanna-Hanellore Hangan le-a replicat reprezentanților PSD faptul că reclamă blocajul de la barajul Mihăileni, deși partidul „conduce de ani de zile judeţul Hunedoara” și ar fi avut toate pârghiile politice și administrative pentru a accelera investiția.
„Sunt impresionată cum un partid care controlează consiliul judeţean, marile primării şi mai ales toate instituţiile şi deconcentratele din judeţul nostru, caută acum să arate cu degetul în altă parte”.
În dezbateri a intervenit și deputata PNL de Hunedoara, Vetuța Ștefănescu, care a subliniat că, pentru aproximativ 20.000 de oameni din zonă – din localitățile Buceş, Crişcior şi Brad, şi din restul zonei Crișului, investițiile sunt vitale pentru prevenirea inundațiilor și oferirea de surse sigure de apă.
Ea a cerut o strategie juridică clară a ministerului și precizarea pașilor concreți pentru reautorizarea proiectului.
Reprezentanții principalului partid de opoziție, AUR, au atacat-o și ei pe ministra Mediului. Parlamentarul Alin Ștefănescu Avrămuță a invocat presupusele legături ale ministrei Diana Buzoianu cu organizațiile non-guvernamentale.
Deputata SOS România a invocat și că dezbaterea pe tema Mihăileni este una mai degrabă falsă, întrucât nu este menționat unul din scopurile principale căruia îi servește, și anume alimentarea cu apă a Proiectul de exploatare a cuprului și aurului de la Rovina – declarat strategic la nivel european – este contestat vehement de ONG-uri de mediu. Asociația Declic a reclamat de-a lungul timpului că unul din scopurile acumulării Mihăileni este pomparea de apă pentru acel proiect..
În replică, Diana Buzoianu a răspuns la o parte din problemele și reproșurile vehiculate de parlamentari, reluând ideea că barajul își îndeplinește deja rolul principal, de oprire a viiturilor.
Ea a amintit, pe de altă parte, că în procesul deschis de Declic nu au fost reclamate doar Apele Române, ci și Consiliul Județean și președintele acestui for, care aveau posibilitatea să susțină juridic cauza, astfel încât instanța să le ofere o decizie favorabilă.
Ministra a mai explicat că nu putea fi începută reautorizarea unor lucrări, decât dacă acestea se blocau. „Cine vine şi spune, astăzi, de ce în anii aceştia n-au fost refăcute autorizaţiile, înseamnă că nu ştie că astfel de autorizaţii nu ar fi putut niciodată să fie cerute în timp ce se făceau lucrările pe o altă autorizaţie.”
Declic: nu se poate construi, în 2026, cu o autorizație din 1987!
Pe 16 februarie 2026, Curtea de Apel Cluj a admis recursul asociației Declic la o decizie a Tribunalului Cluj, din 2024, care hotărâse oprirea lucrărilor la barajul de la Mihăileni, din cauza vechimii autorizației, dar nu și anularea acesteia.
Recursul ONG-ului a fost admis în întregime, din care rezultă atât anularea autorizației cât și oprirea lucrărilor, conform asociației.
„Prin această decizie, instanța confirmă un principiu esențial al statului de drept: nimeni nu poate folosi acte administrative vechi de aproape 40 de ani pentru a justifica lucrări majore în prezent”, a declarat la acel moment avocata Declic, Roxana Mândruțiu.
Asociația transmitea că punerea în funcțiune a acumulării Mihăileni ar avea efecte asupra mediului și va afecta situl Natura 2000 Defileul Crișului Alb. Lucrările reluate după 2017 nu au ținut cont că „contextul legal, tehnic și de mediu s-a schimbat complet”, afirma ONG-ul.
Roxana Pencea Brădățan, campaigner în cadrul Declic, a reamintit, pentru Europa Liberă, că în 2022 asociația a mai obținut o hotărâre în instanță, de sistare a lucrărilor, cu puțin timp înainte ca ministrul Mediului de atunci, Tánczos Barna , să participe la inaugurarea barajului.
Ministrul spunea atunci că autoritățile centrale alocaseră în ultimii doi ani circa 36 de milioane de lei (peste 7 milioane de euro) pentru lucrări.
Ea susține că barajul de la Mihăileni reprezintă „în primul rând o schemă de corupție spre beneficiul unui grup restrâns de persoane” și că Declic a depus în 2023 o plângere penală, investigată de DNA Oradea in rem (fără nominalizarea unei persoane) pentru abuz în serviciu și delapidare.
Atât protecția împotriva inundațiilor cât și beneficiile unei viitoare hidrocentrale sunt folosite „în mod manipulator” pentru a acoperi ilegalități, adaugă ea.
Asociația a anunțat că va face în curând o prezentare publică a unei analize tehnice detaliate a proiectului.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
