Linkuri accesibilitate

Barna îi cere lui Iohannis să se implice în crearea unei majorități pentru alegeri anticipate imediat după prezidențiale


Dan Barna și Dacian Cioloș au propus intrarea în calendarul de convocare a alegerilor prezidențiale.

Dan Barna și Dacian Cioloș au declarat, într-o conferință de presă, că este nevoie de crearea unei majorități pentru chemarea anticipată la urne pentru alegerea Parlamentului. Ei au vorbit despre demiterea Cabinetului Dăncilă și asumarea intrării la guvernare.

"Alianța USR-Plus este decisă, va intra la guvernare și poate intra la guvernare în orice moment, doar în condițiile unei majorități care să susțină reformele de care România are nevoie”, a spus Dan Barna.

Calendarul alegerilor anticipate, așa cum l-au descris Dan Barna și Dacian Cioloș, ar urma să înceapă încă din această sesiune parlamentară, odată cu o moțiune de cenzură, pe care cei de la USR-PLUS speră s-o poată adopta, pentru că „guvernul Dăncilă nu mai are majoritate în Parlament”, așa cum s-a exprimat Dacian Cioloș.

Barna și Cioloș spun că ar fi nevoie de un guvern de tranziție, pentru a guverna România după alegerile prezidențiale, care să nu facă reforme constituționale sau de anvergură politică și care să gestioneze organizarea alegerilor anticipate parlamentare.

Barna a mai spus că este de datoria președintelui Klaus Iohannis să se ocupe de formarea unei majorități parlamentare care să susțină un astfel de guvern de tranziție și care să negocieze semnarea unui pact pentru anticipate.

Barna a spus că alegerile anticipate ar putea avea loc imediat după prezidențialele din noiembrie. "Mandatul primit de PSD în 2016 a fost irosit, batjocorit, oamenii au primit agenda pe justiție a liderilor PSD. (...) Guvernul Dăncilă nu mai are majoritate în Parlament. În orice democrație, când nu mai ai majoritate te retragi, încerci să construiești o altă majoritate sau lași pe alții. Doamna Dăncilă trebuie să-și depună demisia și să lase o altă majoritate să formeze Guvernul", a declarat Barna, care a spus că soluția, în prima etapă, este o moțiune de cenzură care să fie susținută de cât mai mulți”, a spus Barna.

La rândul lui, Dacian Cioloș a spus că „nu există altă variantă coerentă".

„Suntem gata să intrăm la guvernare, avem oameni, suntem în proces de elaborare a programului de guvernare, dar pentru a aplica acest program de guvernare, e nevoie de o majoritate clară în Parlament. Am trăit experiența în 2016 de a guverna tot pentru binele României (...), ne-am asumat atunci guvernarea si am realizat că, fără o majoritate clară în Parlament în ani electorali, se întâmplă lucruri împotriva intereselor României Nu poti să faci reforme fundamentale fără o majoritate coerentă în Parlament. De aceea, credem că soluția este să ne gandim la o majoritate parlamentară”, a spus Dacian Cioloș

ALEGERI ANTICIPATE. Procedura

  • Alegerile anticipate în România nu pot fi organizate, potrivit Constituţiei, decât în cazul în care două propuneri de Guvern sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar preşedintele României solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului. În plus, președintele are și acordul celor două președinți ai celor două camere ale Legislativului, care este doar consultativ
  • Singura situaţie prevăzută de Constituţie pentru organizarea alegerilor anticipate este dizolvarea Parlamentului. Acest lucru se poate realiza, potrivit articolului 89 din Constituţie. Preşedintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".
  • Mai precis, alegerile anticipate nu pot fi organizate, nici după respingerea în Parlament a două propuneri de Guvern, decât dacă preşedintele României solicită expres acest lucru, după întrunirea condiţiilor constituţionale.
  • Pe de altă parte, Constituţia mai prevede şi faptul că Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență

România s-a aflat cel mai aproape de o astfel de situație în 2009, înainte de alegerile prezidențiale, când retragerea de la guvernare a PSD a dus la căderea Guvernului condus de Emil Boc și implicit la o criză guvernamentală.Traian Băsescu l-a propus pe economistul Lucian Croitoru pentru a conduce Guvernul. Ulterior, Traian Băsescu l-a propus pe Liviu Negoiță, însă această a doua nominalizare nu a mai ajuns la votul Parlamentului, după ce opoziţia reuşise să blocheze audierea miniştrilor în şedinţa conducerii celor două Camere. Premier a fost validat apoi de Parlament liderul PDL, Emil Boc.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG