Potrivit Barometrului, care a cerut respondenților să numească până la trei amenințări la adresa României, pe primele locuri au ieșit:
- Criza economică: 54,1%
- Corupția: 51,8%
- Lipsa de educație: 45,1%
- Pandemia de COVID-19: 35,2%
- Scăderea populației, plecare din țară: 28,7%
- Clanurile interlope: 26,8%
La aceeași întrebare, dar cu privire la amenințările la adresa Europei, românii plasează pe primele locuri:
- Criza economică: 67,7%
- Pandemia de COVID-19: 56,1%
- Grupurile radicale islamiste/musulmane: 25,1%
- Neînțelegerile dintre unele țări membre: 21,4 %
Rusia apare ca amenințare pentru UE cu un procent de 16,9%, iar China cu 5,5%. Rusia apare și ca pericol pentru România, dar cu un procent de doar 6,4%, iar China cu doar 0,6%.
Agresiunile militare
Dacă România ar fi amenințată de o agresiune militară din partea altei țări, românii cred că ajutorul ar putea veni din partea NATO (66,3%), al SUA (36,9%), al Germaniei (22,3 %). Întrebarea a permis mai multe răspunsuri, în ordinea considerată optimă de respondenți, iar cel mai mare procent – 73,3% - a mers, de fapt, către răspunsul: „Nu ne-ar ajuta nimeni”.
România ar trebui să fie la fel de apropiată de SUA și UE spun 36,6% din cei care au răspuns, iar 31,1% spun că România ar trebui să fie mai degrabă atentă ca apropierea de cele două să nu ducă la „tensiuni cu alte state”.
Rusia și Republica Moldova
„Rusia nu are, în general, o imagine bună printre români. Din ce cauză?” – la această întrebare 35,5% dintre respondenți atribuie situația istoriei, 33,6% spun că nu e așa, românii nu sunt interesați de Rusia, iar 27,3% spun: „pentru că împiedică unirea cu Republic Moldova și falsifică istoria”.
În privința răspunsurilor legate de Republica Moldova, Directorul Centrului de Cercetări Sociologice LARICS, Darie Cristea, spune că a rămas relativ constant în ultimii ani procentul de 69.6% de români care ar fi de acord cu o eventuală unire cu Republica Moldova în viitorul apropiat.
În privința intereselor cu privire la România, 74,8% dintre români cred că Republica Moldova ar avea interesul ca România să fie un stat puternic. 61,1% cred că NATO ar avea acest interes, 51,1% că SUA ar vrea ca România să fie un stat puternic. În privința Rusiei, Peste 82,8% dintre români cred că aceasta ar avea interesul ca România să fie un stat slab.
Uniunea Europeană
Potrivit barometrului, Uniunea Europeană este principala garanție pentru securitate și ordine în Europa, iar din punct de vedere economic este mai bine să fim membri ai Uniunii, decât în afara ei. Dar UE nu va fi niciodată o putere globală, cred majoritatea românilor, potrivit răspunsurilor din Barometru.
Alte răspunsuri din Barometru arată că majoritatea românilor (peste 90%) cred că membrii diverselor comunități etnice și confesiuni religioase din țară se înțeleg bine și foarte bine.
În privința dotării armatei, 83,4% dintre respondenți spun că producătorii de arme ar trebui să fabrice în România armele pe care le cumpără armata română.
Vaccinarea COVID
Potrivit Barometrului, peste jumătate dintre respondenți (51,3%) cred că ar trebui căutate și alte metode de combatere a pandemiei de COVID-19 decât vaccinarea iar 20,9 % „nu prea sunt de acord cu vaccinarea”. Dintre aceștia, 32,4% spun că vaccinul nu i-ar proteja, 29,9% menționează posibilele efecte adverse.
Potrivit lui Darie Cristea, barometrul arată o legătură între atitudinea față de vaccin și lipsa informațiilor cu privire la valoarea și efectele vaccinării.
Analiza invitaților
Participanții la prezentare au menționat, în privința apărării, pericolele generate de atitudinea Rusiei (ministrul Apărării Nicolae Ciucă), faptul că pericolul de securitate nu mai înseamnă doar amenințare militară, ci și dezinformare, incapacitatea de funcționare optimă a statului (consilierul de stat Constantin Ionescu, Președinția României - Departamentul Securităţii Naţionale - Directorul Oficiului Informaţii Integrate), dar și lipsa din Barometru a unor teme vitale pentru supraviețuirea omenirii, precum schimbările climatice și siguranța alimentară (Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administraţie al BNR).
„Sistemul global de securitate se află în plin proces de recalibrare și traversăm o perioadă dificilă și impredictibilă”, a spus ministrul Apărării, Nicolae Ciucă. Securitatea la Marea Neagră trebuie abordată la cel mai înalt nivel, atât în țară, cât și în NATO și UE, a adăugat acesta.
„Impactul major al unor noi factori generatori de criză la nivel internațional, instabilitatea geopolitică și volatilitatea cu potențial conflictual, ca și încercările unor state de reafirmare în postura de lideri zonali, indică o tendință de reconfigurare a balanței de putere și o tendință de amplificare a acțiunilor de tip convențional, asimetric și hibrid, iar recentele evenimente de la granița Ucrainei nu sunt decât elemente care să certifice această evaluare”, a spus Nicolae Ciucă.
Acestora li se adaugă conflictele înghețate și faptul că în zona Mării Negre „credibilitatea posturii de descurajare a NATO este testată zilnic.”
În condițiile create de mediul complicat de securitate și de pandemia de COVID-19, Nicolae Ciucă a menționat importanța eforturilor care să ducă la o creștere a încrederii în instituțiile statului.
Consilierul de stat Constantin Ionescu a afirmat că ne aflăm în plină desfășurare a unui conflict hibrid (cel definit de Colin Gray ca „utilizarea sincronizată a multiplelor instrumente de putere adaptate vulnerabilităților din întreg spectrul de funcțiuni al societății”).
Principalele efecte sunt, a spus Ionescu, punerea deciziilor strategice ale statului în pericol și slăbirea moralului și capacității de rezistență a cetățeanului obișnuit. Iar acest lucru se vede și din rezultatele Barometrului. Pandemia nu a adus nimic nou, doar a accentuat viteza și amploarea manifestării pericolelor generate de fenomene precum deepfake, tehnologiile disruptive, inteligența artificială, criptomonede, a explicat acesta.
Reziliența, care e răspunsul la conflictul hibrid, trebuie să facă parte din anatomia societății, a spus Constantin Ionescu, menționând printre vulnerabilitățile societății românești, proasta administrare de care dă dovadă statul.
