La Repubblica scrie, pe un ton care riscă să displacă în capitalele nordice: Italia va primi 100 de miliarde din bazooka lui Merkel-Macron. Și nu trebuie dați înapoi!
Corriere della Sera precizează la rândul său că, fără surpriză, patru țări (din 27) sunt ostile planului. E vorba de așa-numiții "frugal four": Austria, Danemarca, Olanda și Suedia. Acestea patru nu sunt câtuși de puțin impresionate de sforțările negustorești (sforzi negoziali) ale lui Merkel și Macron, constată La Stampa.
Macron pierde majoritatea parlamentară
În vremea aceasta, în Franța, formațiunea politică a lui Emmanuel Macron, La République en marche (LRM), și-a pierdut, marți 19 mai, majoritatea absolută în Adunarea națională.
Cum o rezumă Le Monde, un grup de ex-Macroniști, printre care fostul candidat la primăria Parisului, matematicianul Cédric Villani, au format ceea ce a devenit al nouălea grup parlamentar, făcând acum, pe moment, mai dificilă pentru Macron și al său LRM adoptarea legilor. Libération precizează că noul grup se va numi, cu solemnitate franceză: «Ecologie démocratie solidarité».
Lui Macron, cu 288 deputați LRM, îi lipsește acum un singur deputat pentru a recăpăta majoritatea absolută (289). LRM continuă însă să se sprijine pe cei 46 deputați din centristul Mouvement démocrate (MoDem) și pe cei 10 ai grupului Agir.
Voința de putere și eterna reîntoarcere în viziunea lui Mișustin
Revenind la pandemie și la ieșirea treptată din carantina mondială, iată că și la Moscova se vindecă unii: Premierul Mișustin s-a întors la lucru, anunță Kommersant. Mihail Mișustin se îmbolnăvise la începutul lunii, urmat imediat de purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov.
Agenția Bloomberg oferă o scurtă dar cuprinzătoare analiză a felului în care Rusia a ratat cu totul răspunsul potrivit în fața pandemiei, iar la Moscova cotidianul din opoziție Novaia Gazeta prezintă ultimele date și statistici neînfrumusețate ale molimei, diferite de cele ale guvernului.
Șoarecii proliferează în biblioteca pandemiei
Lumea nu a respirat niciodată atât de bine de trei sferturi de secol încoace. Emisiile de bioxid de carbon în atmosferă au scăzut, cum o anunță în Spania El Pais, cu 4% până la 7%: cea mai mare reducere de la al Doilea Război Mondial încoace, mulțumită, desigur, carantinei cvazi-universale. Asta nu se datorează însă reducerii traficului aerian, precizează în Germania Die Zeit, deoarece chiar și înainte de pandemie zborurile reprezentau doar 3% din poluare. Principalul vinovat rămâne traficul rutier.
Pe fundalul carantinei, cotidianul economic flamand De Tijd (Timpul), salută acest fenomen global care e revenirea în forță a pasiunii lecturii și a acelui personaj, bărbat sau femeie, numit uneori în zeflemea bookworm (boekenwurm): De revival van de boekenwurm, van Instagram tot boekenclubs, de la Instagram la cluburile de lectură.
Lectura afișată pe rețelele sociale mai servește și la ceea ce olandeza contemporană numește foarte sugestiv "imagoboost", iar cotidianul oferă o serie de adrese de site-uri utile pentru "imagoboost", precum Quarantine Book Club sau Rebel Book Club, dar cel mai original se arată a fi site-ul belgian De Boekendokter, Doctorul Livresc, care seamănă grafic cu un autentic site medical și unde oricine se poate înscrie pentru o consultație (gratuită) în legătură cu necesitățile cititului, ba chiar poate folosi un număr de telefon gratuit în caz de urgență de lectură.
Cele 666 de conspirații în jurul 5G
Distrugerile de antene 5G continuă în Europa, constată Le Monde, recenzând ultimele cazuri în Franța. Le Monde trece în revistă și parte din teoriile, una mai absurdă decât alta, care circulă în jurul tehnologiei 5G și al conspirațiilor presupuse a se urzi în spate. Despre multe asemenea cazuri scrisese deja și site-ul Politico.
În virtutea teoriei care leagă tehnologia 5G de răspândirea voită a virusului, antene 5G au fost distruse în Birmingham și Liverpool, dar și în Irlanda de Nord. Cu totul, peste 50 de atacuri soldate cu incendii în Regatul Unit al Marii Britanii. Dar și în Olanda, Constată De Telegraaf, au fost recenzate 14 atacuri de antene.
Peste tot în Europa, autoritățile sunt îngrijorate de viteza cu care aceste teorii complotiste se propagă. Alții cred că antenele 5G controlează mințile și că sunt instalate de reptilieni.
Le Monde menționează însă și o opoziție politică și cetățenească simplă, ne-complotistă. În Belgia, de pildă, în multe localități din entitățile federale ale țării, în special în Valonia, autoritățile și populația ar dori amânarea instalării tehnologiei pe teritoriul lor, câtă vreme nu sunt clarificate toate aspectele sanitare și nu e studiată posibilitatea unui impact asupra mediului.
Unii nu sunt așadar încântați de 5G din motive foarte simple, fără a recurge la teorii ale conspirațiilor. Astfel, în Franța, în numărul de astăzi din Charlie Hebdo, editorialul lui Riss, redactorul șef, supraviețuitor al masacrului din 2015, spune: Săptămâna aceasta, Elon Musk a promis că toată lumea va avea acces la 5G grație miilor de sateliți pe care el îi trimite în cer. Dar la ce va folosi? Elon Musk ne răspunde: „Clienții vor putea să privească filme de înaltă definiție, să joace jocuri video și să facă ce vor.” Doar pentru asta. Ca să-și vândă nimicurile, acest mărunt marchiz pretențios o să ne sluțească spațiul, poluându-l și mai mult cu miile lui de sateliți. Înainte, nobilii din Evul Mediu răvășeau holdele țăranilor traversând-le călare pentru a merge la vânătoare. Astăzi, Elon Musk cu sateliții lui ne distruge cerul, cerul NOSTRU, proprietatea întregii omeniri și noi ne uităm fără să crâcnim, prizonierii stăpânilor din sec. XXI. Nimeni nu protestează, nimeni nu se revoltă. Demența unui miliardar megaloman e mai puternică decât opinia rezonabilă a simplilor cetățeni.
Charlie Hebdo întâmpină în Austria trenul cu îngrijitoare din România
Charlie Hebdo a lansat încă din toamna anului trecut o inițiativă surprinzătoare: i-a oferit o rubrică permanentă fondatoarei FEMEN, ucraineanca Ina Șevcenko, cea care în 2012 a distrus cu drujba o cruce de 4 metri în centrul Kievului, iar din 2013 a primit azilul în Franța. Reconvertită în jurnalism, Șevcenko ține de atunci o rubrică permanentă în Charlie Hebdo.
Fondatoarea Femen a fost trimisă așadar de ziar la Viena să observe, luni la 7.56 dimineața, sosirea trenului cu 100 de femei din România, îngrijitoarele pentru vârstnici. Deși sosirea trenului nu a fost anunțată, pe peron se îngrămădise o mulțime de jurnaliști și polițiști, dar și ministra afacerilor europene Karoline Edtstadler.
Aflăm că româncele își plătesc ele totul: 100 euro biletul de tren, 105 euro pentru testul obligatoriu de coronavirus într-un hotel în fața gării și 74 de euro pe noapte dacă sunt depistate pozitiv și trebuie să petreacă 14 zile în carantină în hotel.
Charlie Hebdo constată că ceea ce s-a modificat în urma pandemiei este discursul colectiv din țări precum Austria, Italia sau Germania. Discursul anti-imigrație al extremei drepte ascundea faptul că în câteva sectoare esențiale ale economiei, în sănătate sau alimentație, circa 20% din lucrători sunt străini. O țară precum Austria este nevoită să-și "importe" din România îngrijitorii acelor bătrâni ai căror bani nu ajung pentru a plăti afecțiune locală. Tinerii sunt prea ocupați cu instalarea rețelelor 5G pentru „a putea să privească filme de înaltă definiție, să joace jocuri video și să facă ce vor.”
Facebook Forum