O astfel de măsură a trebuit să fie luată deoarece Kievul nu numai că „menține mai mult de 120 de mii de soldați în apropierea frontierei cu Belarusul”, dar a și transferat forțe suplimentare, a declarat Lukașenko într-un interviu acordat canalului rus de televiziune de stat Rossiya-1.
Lukașenko a declarat că Kievul a trimis unități suplimentare la frontieră din cauza îngrijorării că forțele belaruse, împreună cu forțele ruse, ar putea ataca Ucraina din direcția Gomel.
„Văzând politica lor agresivă, am introdus acolo şi am plasat în anumite puncte – în caz de război, ar fi de apărare – armata noastră de-a lungul întregii graniţe”, a spus Lukaşenko într-un interviu acordat televiziunii de stat ruse, citat de Belta, scrie news.ro.
Sâmbătă, Kievul a declarat că nu a văzut niciun semn de acumulare de trupe belaruse la graniţă.
Liderul belarus, un aliat ferm al lui Vladimir Putin, a făcut aceste declarații pe fundalul unei incursiuni ucrainene în Rusia, care a început pe 6 august, când mii de militari ucraineni au trecut graniţa de vest a Rusiei, într-o incursiune care este o problemă majoră pentru conducerea militară a lui Putin.
Ministrul Apărării din Belarus, Viktor Khrenin, a declarat vineri (16 august) că există o probabilitate mare de provocare armată din partea vecinei Ucraina şi că situaţia la graniţa lor comună „rămâne tensionată”.
Lukaşenko a spus că graniţa dintre Belarus şi Ucraina este minată „mai mult ca niciodată” şi că trupele ucrainene ar suferi pierderi uriaşe dacă ar încerca să o treacă.
Comentând ofensiva armatei ucrainene în regiunea Kursk, Lukașenko a declarat că Ucraina face un lucru greșit.
În plus, potrivit lui Lukașenko, Ucraina a trecut deja de stadiul de „denazificare”. „Vorbiți uneori despre naziști. Nu mai există astfel de naziști acolo. Ucraina a fost denazificată. Există însă câțiva naziști turbați care au rămas acolo, dar ei nu mai sunt în trend”, a spus el.
Cu toate acestea, Lukașenko a subliniat că Moscova și Kievul ar trebui să înceapă negocierile.
Ucraina a declarat anterior că ofensiva din regiunea Kursk, care a început pe 6 august, ar trebui, printre altele, să ajute Kievul să obțină o poziție mai bună în eventualele negocieri cu partea rusă. Președintele rus Vladimir Putin a declarat după ofensiva ucraineană că dialogul a fost inutil.
The Washington Post a relatat recent că, în august, Rusia și Ucraina ar fi trebuit să înceapă discuții indirecte la Doha, mediate de Qatar, dar acestea au fost amânate pe termen nelimitat din cauza ofensivei ucrainene din regiunea Kursk.
Sursele ziarului au declarat că părțile au planificat să discute un acord privind încetarea reciprocă a loviturilor asupra infrastructurii energetice.
După ofensiva armatei ucrainene în regiunea Kursk, delegația rusă a amânat reuniunea și a calificat acțiunile Kievului drept o „escaladare”.
În ciuda faptului că partea ucraineană și-a exprimat disponibilitatea de a-și trimite în orice caz delegația la Doha, Qatarul a refuzat să organizeze o reuniune unilaterală.
Ministerul rus de Externe a declarat că informațiile The Washington Post nu corespund realității. „Nu au avut și nu au loc negocieri directe sau indirecte între Rusia și regimul de la Kiev cu privire la securitatea infrastructurilor civile critice”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova.
