Ambii lideri au emis declarații scrise în timp ce diplomații s-au reunit pentru o conferință ONU de o lună pentru a revizui Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare (TNP), care trebuia să aibă loc în 2020, dar a fost amânat din cauza pandemiei de Covid.
„Se întâmplă într-un moment de pericol nuclear nemaivăzut de la apogeul Războiului Rece”, a declarat secretarul general al ONU Antonio Guterres în cadrul conferinței.
El s-a referit la crizele „cu nuanțe nucleare”, citând războiul din Orientul Mijlociu, Coreea de Nord și Rusia din Ucraina.
La câteva zile de la invazia Rusiei din 24 februarie, Putin a pus forțele de descurajare ale țării - care includ arme nucleare - în stare de alertă maximă, invocând ceea ce el a numit declarații agresive ale liderilor NATO și sancțiunile economice occidentale împotriva Moscovei.
„Lumea este la un pas greșit față de un război nuclear devastator și este într-un pericol nemaivăzut de la Războiul Rece”, a avertizat secretarul general al ONU, citat de BBC.
„Am fost extraordinar de norocoși până acum”, a spus Antonio Guterres.
Pe fondul tensiunilor globale în creștere, „umanitatea este toată o neînțelegere, la o greșeală de calcul distanță de anihilarea nucleară”, a adăugat el.
Declarațiile sale au fost făcute la deschiderea unei conferințe pentru țările semnate la Tratatul de neproliferare nucleară.
Acordul din 1968 a fost introdus după criza rachetelor din Cuba, un eveniment adesea descris ca fiind cel mai aproape de războiul nuclear.
Tratatul a fost conceput pentru a opri răspândirea armelor nucleare în mai multe țări și pentru a urmări obiectivul final de dezarmare nucleară completă.
Aproape fiecare națiune de pe Pământ este semnatară a TNP, inclusiv cele mai mari cinci puteri nucleare.
Dar printre puținele state care nu l-au semant se numără patru cunoscute sau suspectate că au arme nucleare: India, Israel, Coreea de Nord și Pakistan.
Secretarul general Guterres a spus că „norocul” de care s-a bucurat lumea până acum în evitarea unei catastrofe nucleare ar putea să nu dureze – și a îndemnat lumea să reînnoiască eforturile către eliminarea tuturor acestor arme.
„Norocul nu este o strategie. Nici nu este un scut împotriva tensiunilor geopolitice care se transformă în conflict nuclear", a spus el.
Și a avertizat că acele tensiuni internaționale „ating noi cote maxime” - indicând în mod special invazia Ucrainei, tensiunile din peninsula coreeană și din Orientul Mijlociu ca exemple.
Rusia a fost acuzată pe scară largă de escaladarea tensiunilor atunci când la câteva zile după invazia sa în Ucraina în februarie, președintele Vladimir Putin a pus forțele nucleare substanțiale ale Rusiei în alertă maximă.
El a amenințat, de asemenea, pe oricine stă în calea Rusiei cu consecințe „pe care nu le-ați văzut niciodată în istoria voastră”.
Strategia nucleară a Rusiei include utilizarea armelor nucleare dacă existența statului este amenințată.
Luni, Putin a scris conferinței de neproliferare deschisă de Guterres, declarând că „nu pot exista câștigători într-un război nuclear și nu ar trebui să fie dezlănțuit niciodată”.
Dar Rusia a fost criticată dur la conferința TNP.
„Nu pot exista câștigători într-un război nuclear și nu ar trebui să fie dezlănțuit niciodată, iar noi susținem o securitate egală și indivizibilă pentru toți membrii comunității mondiale”, a scris Putin conferinței ONU, citat de Reuters.
Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a condamnat ceea ce el a numit zgomotul sabiei Rusiei și a subliniat că Ucraina și-a predat armele nucleare din epoca sovietică în 1994, după ce a primit asigurări cu privire la viitoarea sa securitate de la Rusia și alții.
„Ce mesaj transmite acest lucru oricărei țări din întreaga lume care ar putea crede că trebuie să aibă arme nucleare – pentru a proteja, pentru a apăra, pentru a descuraja agresiunea împotriva suveranității și independenței sale?”, s-a întrebat el retoric. „Cel mai rău mesaj posibil”.
Astăzi, se crede că aproximativ 13.000 de arme nucleare rămân în serviciu în arsenalele celor nouă state cu arme nucleare - mult mai puține decât cele 60.000 estimate stocate la mijlocul anilor 1980.
Controlul armelor a fost în mod tradițional un domeniu în care progresul global a fost posibil, în ciuda unor dezacorduri mai ample.
Conferința ONU are loc la cinci luni după ce Rusia a invadat Ucraina și pe măsură ce tensiunile dintre SUA și China se amplifică cu privire la Taiwan, insula auto-guvernată, revendicată de Beijing.
Moscova și Washingtonul și-au extins anul trecut Tratatul Noul START, care limitează numărul de focoase nucleare strategice pe care le pot desfășura și limitează rachetele și bombardierele terestre și submarine până în 2026.
„Administrația mea este pregătită să negocieze rapid un nou cadru de control al armelor care să înlocuiască Noul START când expiră în 2026”, a spus Biden. „Dar negocierea necesită un partener de bunăvoie care operează cu bună-credință”.
Noul Tratat START a fost încheiat în 2011 şi prelungit în 2021 până în februarie 2026. Acesta obligă SUA şi Rusia la limite verificabile reciproc pentru rachetele balistice intercontinentale (ICBM), rachetele balistice lansate de pe submarine (SLBM) şi pentru bombardierele grele, dotate cu arme nucleare.
„Rusia ar trebui să demonstreze că este pregătită să reia activitatea de control al armelor nucleare cu Statele Unite”, a spus el.
Întrebată despre declarație, o sursă de la ministerul rus de externe a pus sub semnul întrebării seriozitate intențiilor Washingtonului, spunând cu ironie, pentru Reuters, că site-ul Casei Albe pare să fi fost spart.
De asemenea, Biden a cerut Chinei „să se angajeze în discuții care să reducă riscul de calcul greșit și să abordeze dinamica militară destabilizatoare”.
Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat în cadrul conferinței ONU că Washingtonul s-a angajat să caute un pachet cuprinzător de reducere a riscurilor care să includă canale de comunicații sigure între statele cu arme nucleare.
„Suntem pregătiți să lucrăm cu toți partenerii, inclusiv cu China și alții, pentru reducerea riscurilor și pentru eforturile de stabilitate strategică”, a spus el.
Blinken a mai spus că revenirea la acordul nuclear din 2015 rămâne cel mai bun rezultat pentru Statele Unite, Iran și lumea întreagă, și a acuzat din nou Coreea de Nord că se pregătește pentru un al șaptelea test nuclear.
