O declarație a Casei Albe cu privire la discuția celor doi lideri nu a atins și subiectul ridicării restricțiilor privind utilizarea de către Kiev a armelor donate de SUA și Marea Britanie pentru a ataca în interiorul teritoriului Rusiei, pe distanțe mai mari decât o face în prezent.
Analiștii se așteptau ca Stermer să îl preseze pe Joe Biden pe acest subiect, mai ales că, în ultima perioadă, mai mulți aliați ai Ucrainei au declarat că iau în calcul ridicarea restricțiilor.
În declarația Casei Albe sunt amintite în schimb mai multe subiecte globale, precum și un angajament de sprijin continuu pentru Ucraina.
„Liderii au avut o discuție aprofundată pe o serie de probleme de politică externă de interes reciproc. Ei și-au reafirmat sprijinul neclintit pentru Ucraina, deoarece aceasta continuă să se apere împotriva agresiunii Rusiei”, se arată în comunicat.
Singura altă mențiune a războiului din Ucraina a fost o expresie a „îngrijorării profunde cu privire la furnizarea de către Iran și Coreea de Nord a armelor letale Rusiei și sprijinul Republicii Populare Chineze pentru baza industrială de apărare a Rusiei”.
Statele Unite au restricționat utilizarea armelor cu rază lungă din cauza temerii că permiterea Ucrainei să lovească mai adânc în interiorul Rusiei ar putea provoca o escaladare a războiului și ar putea determina Rusia să folosească o armă nucleară.
Cu câteva ore înaintea discuțiilor, purtătorul de cuvânt al securității naționale a Casei Albe, John Kirby, a încercat să înlăture speculațiile privind ridicarea restricțiilor, spunând că Statele Unite nu intenționează să anunțe nicio politică nouă cu privire la această problemă.
Întâlnirea Biden-Starmer a avut loc la o zi după ce secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a încheiat un turneu în Europa în care i s-au adresat apeluri repetate din partea Ucrainei și a aliaților săi de a ridica restricțiile.
El a spus la încheierea călătoriei că îi va transmite comentariile lui Biden, menționând că, în trecut, Statele Unite și-au adaptat politicile pentru a se potrivi situației de pe câmpul de luptă.
Biden a modificat în mai politica SUA pentru a permite Ucrainei, pentru a se apăra, să tragă în Rusia rachete donate de SUA. Asta a inclus baraje cu rachete și drone trase de pe teritoriul Rusiei.
Președintele american a menținut însă o limitare a distanței până la care pot lovi rachetele americane, ceea ce înseamnă că Ucraina poate atinge ținte doar din regiunile apropiate de graniță.
Ziarul The Guardian, citând surse guvernamentale, a relatat pe 12 septembrie că Londra a dat deja Ucrainei permisiunea de a folosi racheta Storm Shadow pentru lovituri în adâncurile teritoriului rus.
Alte publicații britanice, însă, au raportat că Regatul Unit ar putea solicita mai întâi permisiunea Washingtonului, deoarece armamentul conține componente fabricate în SUA.
Președintele rus Vladimir Putin a avertizat pe 12 septembrie împotriva oricărei modificări de politică care ar permite ca armele occidentale să fie folosite pentru lovituri cu rază lungă de acțiune pe teritoriul țării sale, spunând că asta ar însemna că NATO va fi „în război” cu Rusia.
„Dacă este cazul, atunci ținând cont de schimbarea naturii conflictului, vom lua deciziile adecvate în funcție de amenințările cu care ne vom confrunta”, a spus Putin.
Putin a susținut că armata ucraineană ar putea efectua astfel de lovituri numai dacă va folosi date de la sateliții NATO și că numai personalul militar al NATO „poate îndeplini sarcini de zbor pentru aceste sisteme de rachete”.
Întrebat despre avertismentul președintelui rus, Biden a spus, înainte de a se întâlni cu Starmer, că „nu mă gândesc prea mult la Vladimir Putin”.
Cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat pe 13 septembrie refuzul Berlinului de a trimite rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina, spunând într-o conferință de presă că Germania „a luat o decizie clară cu privire la ceea ce vom face și ce nu vom face. Această decizie nu se va schimba”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a intensificat recent apelurile către partenerii occidentali ai Kievului să slăbească restricțiile asupra armelor donate. Zelenski a susținut că este necesară o capacitate cu rază lungă de acțiune pentru a permite Ucrainei să se apere mai bine împotriva atacurilor, deoarece Rusia și-a mutat armamentul cu rază lungă de acțiune dincolo de accesul Ucrainei.
Rusia a realizat, de asemenea, câștiguri teritoriale semnificative în estul Ucrainei, pe fondul unei ofensive în desfășurare. De asemenea, a început un contraatac pentru recapturarea teritoriului rus invadat de Ucraina după incursiunea surpriză din august.
Zelenski a declarat pe 13 septembrie că contraatacul din regiunea Kursk a Rusiei, unde Ucraina a ocupat peste 1.300 de kilometri pătrați de teritoriu în interval de câteva săptămâni, era așteptat, dar până acum nu a avut „un succes serios”.
Președintele ucrainean a mai spus, la o conferință de la Kiev, că situația din jurul orașului strategic Pokrovsk din estul Ucrainei – pe care forțele ruse intenționează să-l captureze în timp ce avansează în regiunea Donețk – a rămas dificilă, dar se stabilizează.
Zelenski a spus că intenționează să îi prezinte președintelui Biden un „plan de victorie” pentru a pune capăt războiului cu Rusia, la sfârșitul acestei luni.
„[Acesta] poate deschide calea către o pace de încredere – pentru implementarea deplină a formulei de pace”, a spus el la o conferință organizată de organizația de caritate Fundația Viktor Pinchuk.
În ultimele săptămâni, Zelenski a declarat că Ucraina nu are intenția de a deține teritoriul rusesc pe care îl controlează după incursiunea din august. Cu toate acestea, el a spus că a dat Ucrainei un avantaj pentru negocierile viitoare și că soldații ruși capturați sunt valoroși în schimbul trupelor ucrainene capturate de Rusia.
În timpul conferinței, Zelenski a spus că Ucraina are nevoie de sprijinul deplin din partea aliaților săi pentru a fi într-o poziție puternică de a negocia cu Rusia și și-a repetat apelurile către Occident să ajute Ucraina să efectueze lovituri cu rază lungă în Rusia.
La întâlnirea de pe 14 septembrie, Starmer și Biden și-au reiterat, de asemenea, „angajamentul lor ferm față de securitatea Israelului, necesitatea urgentă a unui acord de încetare a focului care să elibereze ostaticii și să permită un ajutor sporit în Gaza și necesitatea ca Israelul să facă mai mult pentru a proteja civilii și pentru a aborda situația umanitară îngrozitoare din Gaza”, a spus Casa Albă.
Cei doi lideri au avut, de asemenea, o „discuție aprofundată” cu privire la o serie de probleme de politică externă de interes reciproc, inclusiv atacuri asupra transporturilor comerciale în Marea Roșie de către rebelii huthi susținuți de Iran, probleme de mediu și legături economice, a spus Casa Albă.
