Prelații care conduc Biserica Ortodoxă Rusă au amenințat, la mijlocul lunii martie, omologii care conduc Biserica Ortodoxă Română (BOR) cu grave consecințe după ce, în luna februarie, Sinodul de la București, în frunte cu Patriarhul Daniel, a decis printre altele să încurajeze cât mai mulți preoți din Republica Moldova să vină să slujească în bisericile pe care le are în subordine.
După ce Rusia a invadat Ucraina, zeci de preoți moldoveni s-au transferat la Mitropolia Basarabiei care aparține de Biserica Ortodoxă Română, de la Mitropolia Moldovei, aflată în jurisdicția Mitropoliei Moscovei. Decizia a dus la unele conflicte locale în Republica Moldova.
La one2one, purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, spune că, deocamdată, prelații Bisericii Ortodoxe Române nu resimt consecințele invocate de Biserica Rusă.
În plus, susține reprezentantul BOR, Sinodul de la București nu va da înapoi.
Ba chiar își va continua planul de salarizare a preoților moldoveni care îi vin alături, precum și pe cel cu privire la deschiderea unor structuri clericale ale Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina.
La Europa Liberă, Vasile Bănescu vorbește și despre decizia BOR de a opri temporar pelerinajele în Israel și transmite credincioșilor un mesaj înainte de începerea Săptămânii Mari.
Cele mai importante declarații
- Despre amploarea plecărilor preoților de la Mitropolia Moldovei la Biserica Ortodoxă Română
„Fenomenul ieșirii de sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei, deci cea cu legătură directă cu Patriarhia Moscovei, este în creștere. (...) E un fenomen care anunță un dezgheț de tip ecleziastic și o formulare a discernământului clericilor din Republica Moldova. Ei înțeleg că, de fapt, viitorul inclusiv al Republicii Moldova este alături de Europa, este alături de România.”
- Despre amenințarea Bisericii Ortodoxe Ruse
„Acest gen de formulare nu mai surprinde de vreme ce la nivel înalt, la Moscova, se iau decizii și se formulează lucruri mult mai grave decât această voalată amenințare, una care nu cred că va afecta cu adevărat Biserica Ortodoxă Română, pentru că nu are cu ce.”
- Despre extinderea Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina
„În Ucraina, avem comunitate largă românească. E vorba de peste 100 de parohii românești. Unirea lor în ceea ce Sfântul Sinod a formulat ca fiind Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, e vorba de un exarhat, o formulă de organizare absolut prestigioasă care ar putea fi constituită și în Ucraina, spre binele acestor oameni.”
- Despre pelerinajele de Paști, în Israel
„Recomandarea Patriarhiei Române coincide întotdeauna, cu recomandarea Ministerului Afacerilor Externe. (…) Sfatul este cel legat de prudență. În mod cert, nici nu se poate pleca într-un context în care tensiunile și chiar atacurile escaladează.”
Biserica Ortodoxă îl cheamă pe preoții moldoveni la „Biserica Mamă”
Sinodul BOR a decis pe 29 februarie să-i cheme pe preoții din Republica Moldova la Mitropolia Basarabiei, care aparține de Biserica Ortodoxă Română, și astfel să plece de la Mitropolia Moldovei, care este subordonată Patriarhiei Moscovei.
Capii Bisericii Ortodoxe Române au hotărât atunci „reafirmarea faptului că toți clericii ortodocși români și păstoriții lor din Republica Moldova care revin în Mitropolia Basarabiei sunt clerici canonici și credincioși binecuvântați, iar orice sancțiune disciplinară îndreptată împotriva lor pe motivul apartenenței lor la Biserica Ortodoxă Română este considerată nulă și neavenită”.
Interviul video integral cu Vasile Bănescu
Decizia liderilor BOR a venit în contextul în care după 2020, dar mai ales după ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, aproximativ 60 de preoți care slujesc în Republica Moldova în cadrul Mitropoliei Moldovei au decis să se transfere la Mitropolia Basarabiei, adică la Biserica Ortodoxă Română.
În unele sate din Republica Moldova, decizia a dus la tensiuni locale.
După această încurajare oficială din partea capilor Bisericii Ortodoxe Române, Guvernul României a acceptat pe 7 martie finanțarea a 200 de posturi noi pentru preoți și a altor 30 de posturi neclericale pentru cei care vor sluji de acum înainte în biserici românești din Republica Moldova.
Salariile, care vor fi acordate din bugetul public, sunt cuprinse între 1.000 și 4.400 de euro, în funcție de studii.
Purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu a precizat la one2one că sumele sunt brute, așadar salariile nete sunt mai mici. „Acest tip de ajutor și implicarea statului român este una contextual foarte înțeleaptă. Sprijinind oamenii cu conștiință românească curată din Republica Moldova, ne sprijinim de fapt, pe noi, ca și în Ucraina”, a spus Vasile Bănescu.
Suma necesară în acest scop nu apare defalcat, în ordonanța emisă de Guvern din 7 martie care se referă la salarizarea angajaților BOR și care prevede majorarea veniturilor celor care lucrează în biserici.
Dar, potrivit unor surse guvernamentale, Executivul a decis în ședința din 7 martie să mărească, la cererea Patriarhiei Române, suma alocată pentru 2024, bisericilor sale din străinătate cu încă 332.000 de euro, peste cei 517.000 de euro alocați la începutul anului.
Plătirea preoților din Republica Moldova care au decis sau vor decide să se transfere din subordinea Moscovei în cea a Bucureștiului este un pas important din punct de vedere financiar pentru parohii de peste Prut - în Republica Moldova, preoții nu primesc salarii și nici nu au plătite asigurări sociale de sănătate, șomaj sau pensii de către stat.
La numai câteva zile distanță de la decizia Guvernului României, pe 12 martie, la Moscova, Biserica Ortodoxă Rusă a reacționat dur.
Sinodul de la Moscova a decis că transferarea preoților de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei contravine sfintelor canoane.
Biserica Ortodoxă Rusă a amenințat că, dacă preoții vor trece la fapte, vor fi „consecințe grave” atât pentru relațiile bilaterale ale Bisericilor Ortodoxe Ruse și Române, cât și pentru unitatea Bisericii Ortodoxe în ansamblu.
La one2one, reprezentantul BOR, Vasile Bănescu, spune că, deocamdată, nu se simt asemenea consecințe.
„Nu se resimt aceste consecințe în plan concret. E vorba de un tip de amenințare pe care nu o putem aprecia ca fiind creștinească chiar deloc, ci dimpotrivă. Apropo de canonicitate, cine vorbește despre canonicitate? Cine este un intrus în spațiul Republicii Moldova, cine a cucerit în 1812, Moldova, rupând-o de patria-mamă? Nu românii s-au cucerit pe ei înșiși acolo, nu românii au devenit cei care au ales să se rupă de România, nu românii din Moldova, ci un alt tip de de forță politică, ulterior și ecleziastică, adică cea rusească”, a spus purtătorul de cuvânt al BOR la Europa Liberă.
În comunicatul emis pe 12 martie, Sinodul de la Moscova își exprimă susținerea și pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană și pentru Biserica Ortodoxă a Moldovei „în legătură cu atacurile necanonice ale Sinodului Patriarhiei Române”.
Refugiații de război trebuie ajutați, crede Biserica Ortodoxă
În România, peste două treimi dintre refugiații ucraineni de război care au venit în 2022, primul an de invazie a Rusiei, au plecat în alte țări europene sau în înapoi, în țara natală. Este vorba de peste 200.000 de refugiați din cei 300.000 veniți în primele luni de la începerea invaziei Rusiei în Ucraina.
În primăvara anului trecut, Guvernul a decis să condiționeze alocarea unor ajutoare financiare pentru refugiați de prezentarea unor dovezi că lucrează sau își caută un loc de muncă, iar copiii ucraineni sunt înscriși într-o formă de învățământ.
Un studiu al organizației neguvernamentale Salvați Copiii, prezentat pe 17 aprilie, arată că trei din cinci părinți ucraineni refugiați în România nu au un loc de muncă.
17% dintre refugiații ucraineni sunt angajați cu contract în România, 11% lucrează la distanță pentru o companie din afara României și 7% sunt angajați fără contract de muncă, potrivit anchetei derulate de Salvați Copiii România, în luna februarie.
Organizația mai arată în studiu că, oficial, de la debutul războiului și până pe 29 februarie 2024, în evidențele Agenției Naționale a Forței de Muncă s-au înregistrat 21.617 cetățeni ucraineni, dintre care 14.727 femei.
„Lipsa abilităților de comunicare în limba română este cauza pe care o declară cei mai mulți refugiați din Ucraina ca impediment pentru angajare (65%), urmată de nevoia de îngrijire a unui membru al familiei (54%), mai arată studiul prezentat de Salvați Copiii.
Purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, spune la one2one că, în cazul în care ucrainenii vor fi obligați iarăși să plece spre Vest, Biserica Ortodoxă îi va ajuta. „E retoric să mai spun că în mod cert, acest ajutor va exista pentru că e vorba de un ajutor creștin, creștinesc, caritabil, care ține de inimă.”
„Nu există granițe confesionale sau naționale când e vorba de credința religioasă, adică ajutorul filantropic în biserică este în mod evident, un derivat al al credinței. Ajută cineva care chiar crede și care nu se mulțumește să îndruge niște cuvinte prin care își exprimă triumfalist credința. Credința concretă se afirmă prin fapte”, a spus purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române.
Transcrierea întregului interviu cu Vasile Bănescu, aici:
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
