Linkuri accesibilitate

Black Friday, «moartea cerebrală» a NATO, muzeul lui Freddy Mercury și decriptarea Iranului. Revista presei europene


Preot zoroastrian în Iran.

Black Friday este din nou ținta presei franceze, de la Charlie Hebdo, care îi dedică coperta, la Le Monde, care publică un sever articol intitulat Black Friday, ilustrația acestui « capitalism care generează nevoi artificiale, deseori alienante». Fraza este de fapt extrasă dintr-un interviu cu sociologul Razmig Keucheyan, care analizează și decriptează noile mitologii comerciale importate pe vechiul continent din SUA.

Le Figaro, ziar al dreptei pariziene, scrie despre inițiativa votată în parlamentul francez care cere chiar interzicerea Black Friday. Chestiunea frământă clasa politică din hexagonul Franței, care caută să determine dacă este vorba acolo de «pratiques commerciales agressives».

Este vorba, așadar, de aplicarea legii împotriva risipei, « loi contre le gaspillage». O altă obiecție adusă de legislatori fenomenului « Black Friday » este aceea că foarte des li se dă cumpărătorilor impresia că li s-ar oferi reduceri, când de fapt nu este cazul, sau asta se petrece în afara sezonului reducerilor.

Se propune astfel încadrarea publicității pentru « Black Friday » în aceeași categorie cu « practicile comerciale agresive », pasibile de închisoare până la doi ani și o amendă de până la 300.000 euro.

Anticipând summitul unei «morți cerebrale»

La Bruxelles, Le Soir scrie în detaliu despre întâlnirea de o oră dintre Emmanuel Macron și secretarul general NATO Jens Stoltenberg, întâlnire în cursul căreia Macron a spus că își «asumă în totalitate» ceea ce a spus despre «moartea cerebrală» a NATO.

Macron a mai regretat « deconectarea flagrantă și inacceptabilă » din discuțiile din ultimii doi ani, în cadrul NATO, în legătură cu contribuția financiară a SUA. NATO se pregătește pentru summitul de la Londra, peste câteva zile, când șefii de stat si de guvern vor sărbători împlinirea a 70 de ani de existență a alianței. În legătură cu expresia folosită de el: «moarte cerebrală», Macron a spus: « Era nevoie poate de un ‘wake-up call’ (o alarmă). Mă felicit pentru asta.»

Summitul NATO de la Londra va avea loc exact înintea alegerilor generale anticipate britanice din 12 decembrie, iar cotidianul conservator The Times estimează, pe baza ultimelor sondaje, că Boris Johnson se îndreaptă spre o mare victorie.

Liderul Labour, Jeremy Corbyn, caută acum, în puținul timp rămas, să modifice strategia Labour, dat fiind că proiecțiile indică o victorie cu 359 de locuri în parlament pentru Tories, față de 211 pentru Labour. Asta ar fi cea mai mare înfrângere pentru opoziția laburistă din 1983 încoace.

Alte matrapazlâcuri europene

În Italia, presa scrie pe larg despre ultimele revelații în chestiunea asasinării jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia. La Repubblica anunță că acum că ancheta se îndreaptă chiar spre apropiați ai premierului Muscat, UE va trimite o misiune pentru a ancheta în legătură cu statul de drept din stătulețul insular.

Cel mai apropiat colaborator al premierului maltez, Keith Schembri, este acum acuzat direct că ar fi comandat asasinarea jurnalistei, potrivit The Guardian.

În Austria, clasa politică încearcă să-și revină după Afacerea Ibiza.

“Cazinouri, aur și nepotism”, este cum rezumă revista Profil actuala viață politică austriacă. Luna trecută, fostul lider al Partidului Libertăţii, de extremă dreaptă, Heinz-Christian Strache, a anunţat că se retrage din politică după înfrângerea suferită de partidul său în alegerile anticipate cauzate de scandalul „Ibiza-gate”.

Politician în vârstă de 50 de ani și unul din principalii exponenţi ai populismului din Europa, Heinz-Christian Strache era vice-cancelar în luna mai, când a apărut o înregistrare video filmată cu camera ascunsă, înfățișându-l într-o vilă din Ibiza, în care promitea contracte publice unei pretinse nepoate de oligarh rus în schimbul sprijinului electoral.

Ca urmare, premierul conservator Sebastian Kurz a pus capăt coaliției de guvernare cu formațiunea lui Strache, convocând anticipatele. În octombrie, Partidul Libertății a căzut cu aproape 10 puncte obţinând doar 16% din voturi, în vreme ce Partidul Poporului al lui Kurz a ieșit învingător cu 37%.

Și iată că tocmai acum OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project) a publicat un raport despre prăbușirea frauduloasă a unei bănci austriece, Meinl Bank, care și-a pierdut licența săptămâna trecută, după ce a sifonat sute de milioane de euro din Ucraina, Letonia și Lituania. Asta, desigur, nu e decât o prelungire a faptului că băncile din Austria au finanțat masiv războaiele din Balcani în anii 1990 și au corupt activ politicienii de acolo, în special în Slovenia și Croația. O astfel de bancă a fost și Hypo (Hypo Group Alpe Adria, HGAA), banca din Carinthia, landul al cărui guvernator era ultranaționalistul Jörg Haider, la rândul ei falimentară și... „naționalizată” de statul austriac.

Chiar și landul german Bavaria pierduse aproape 4 miliarde de euro în prăbușirea băncii Hypo, care opera și acolo, iar scandalul l-a atins până și pe puternicul premier de atunci al Bavariei Edmund Stoiber.

Iran wants „to break free”

Iranul, cu toate sancțiunile la care este supus, e departe de toate astea. El e de altfel în pină criză economică și socială, iar publicația franceză Le Courrier International, care în fiecare săptămână oferă un sumar al presei internaționale, propune un reportaj despre criza din Iran și dispariția claselor de mijloc în republica mollahilor.

În urma răsturnării lui Saddam Husein și a instaurării unui regim șiit la Bagdad, în Irak, Iranul și-a extins enorm influența în Orientul Apropiat, din Liban și Siria până în Yemen. De câteva luni însă, pe măsură ce protestele și manifestațiile violente se extind în Liban și Irak, apare tot mai limpede că mare parte din proteste sunt dirijate împotriva marii puteri regionale, Iranul, de care depind demnitarii șiiți din țările vecine, oarecum așa cum ierarhia catolică de pe întreaga planetă îi este subordonată Papei.

Incendierea, miercuri 27, a consulatului iranian din orașul sfânt Nadjaf marchează un turnant în proteste, constată Le Monde.

În sfârșit, rămânând la influențele iraniene, Corriere della Sera oferă un reportaj despre primul muzeu dedicat lui Freddy Mercury, în insula Zanzibar, unde el s-a născut. Cum se știe, părinții lui Freddy Mercury (Farrokh Bulsara) erau Parsi, de religie zoroastriană, religia veche a Iranului și a vestitului împărat Darius.

Muzeul e instalat la parterul casei natale din Stone Town, în Zanzibar, unde el s-a născut pe 5 septembrie 1946, în ceea ce era încă Imperiul Britanic. Sigur, există o casă în Londra, Logan Place 1, unde Freddie (sau Farrokh, cum i se spune în tot Zanzibarul) a trăit, dar aceea e o fortăreață neplăcută, unde niciun vizitator nu se simte în largul său. Pe lângă nenumărate fotografii, mărturii și interiorul recreat autentic, piesa principală a muzeului din Zanzibar este certificatul de naștere.

Dar, mai ales, muzeul explică rădăcinile zoroastriene ale lui Mercury, acea religie milenară originară din Iran, religia lui Zarathustra, cel pe care îl eroizase ficțional și Nietzsche. Apoi, sunt documentate acolo lucruri mai puțin cunoscute, precum faptul că Mercury a mers la școală în India.

Zoroastrismul este însă filonul cel mai puțin exploatat din biografia lui Freddy Mercury, așa cum este în mare ignorat și statutul acestei religii naționale iraniene în Iranul de astăzi al mollahilor șiiți.

Ah, iar deviza zoroastrienilor, încă tolerați și azi în Iran, este: ‘Gânduri bune, vorbe bune, fapte bune’ Exact ce trebuie să ne rămână după o revistă a presei la sfârșit de săptămână.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG