Noua lege anunțată de vicepremierul Raluca Turcan, prin care persoanele care doresc pot să se pensioneze la 70 de ani, a generat deja îngrijorare, salariații temându-se că facilitatea se va transforma în obligație
Liderul de sindicat al Cartelului ALFA, Bogdan Hossu, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că și în momentul de față salariații se pot pensiona și la 70 de ani, dacă instituția la care lucrează are nevoie de ei și le face un contract de muncă pe o perioadă determinată. Hosu susține că legea avută în vedere de guvern este cu ”dedicație” pentru cei cu funcțiii de conducere, care își vor putea păstra astfel posturile și după vârsta de 65 de ani.
Europa Liberă: Guvernul a anunțat că intenționeză să promoveze un proiect de lege prin care persoanele care doresc să se poată pensiona la 70 de ani. E o idee bună?
Bogdan Hossu: ”Speranța de viață în România este 68,5 ani la bărbați și de 71 de ani la femei, deci prelungirea vârstei de pensionare la 70 de ani este complet anormală. Asta înseamnă pur și simplu eliminarea dreptului la pensie pentru o mare parte dintre pensionari. Statele vest europene, unde speranța de viață este de 79 și 81 de ani, își pun problema creșterii vârstei de pensionare la 67 de ani. A discuta în România acum creșterea vârstei de pensionare, care, oricum, se va unifica în următorul deceniu între bărbați și femei la 65 de ani nu are nicio justificare. Așa numitul deficit la pensii se datorează măsurilor luate de diferitele guvernări și parlamente de-a lungul timpului. Avem nenumărate categorii care ies pe pensii speciale anticipat. Ar trebui o regândire în ansamblu a problemei și nu o măsură de creștere a vârstei de pensionare”.
Europa Liberă: Dar rămâne la latitudinea persoanelor dacă ies sau nu la pensie la 70 de ani. Deci nu este propriu-zis o creștere obligatorie a vârstei de pensionare. De ce ar deranja acest lucru, ce este în neregulă?
Bogdan Hossu: ”O pot face și acum. Codul Muncii prevede că la 65 de ani angajatorul face închiderea contractului individual de muncă, dacă angajatorul însă consideră că are nevoie de persoana respectivă îi face un contract de muncă pe perioadă determinată, care îi permite și să cumuleze pensia cu salariul. Problema prelungirii vârstei de pensionare a apărut în domeniul sănătății și este făcută intenționat pentru a permite persoanelor cu funcții de conducere să-și păstreze posturile, funcțiile, ceea ce nu se justifică sub nicio formă. Nu e gândită ca o facilitate pentru persoanele care ajung la vârsta de pensionare standard și care să fie interesate să muncească mai mult”
Europa Liberă: De ce aveți această suspiciune că e făcută cu dedicație, pe ce vă bazați?
Bogdan Hossu: ”Pentru că așa e făcută, cu dedicație, pentru că legea îți dă voie astăzi să angajezi pe cineva peste 65 de ani cu contract de muncă determinat. Guvernul vrea acum cu contract de muncă nedeterminat, pentru că numai așa se pot ocupa funcții de conducere. O persoană cu contract de muncă pe perioada determinată nu poate să ocupe funcții de conducere, deci îl vor face pe perioadă nedeterminată pentru cei cu funcție”.
Europa Liberă: Vorbeați de pensionarea anticipată, cum ar trebui să funcționeze eventuala interdicție a cumului pensie-salariu?
Bogdan Hossu: ”OUG 114 nu interzice și nu ar trebui să interzică cumulul pensiei cu salariul decât pentru persoanele care au ieșit la pensie anticipat pe legi speciale, în instituțiile publice sau subsidiarele lor. Adică, o persoană de la ministerul de Externe sau de la Apărare iese la pensie pe o lege specială la 50- 54 de ani și în același timp este angajată în aceeași instituție. Este anormal și nejustificat. Asta nu înseamnă că după 65 de ani, o persoană de care instituția are nevoie nu poate să fie reangajată, cumulând pensia cu salariul, pentru că este dreptul ei”.
Europa Liberă: Cumulul pensiei cu salariul la stat va fi interzis pentru toată lumea, nu doar pentru cei care s-au pensionat anticipat, deci inclusiv pentru pensionarii la vârsta de 65 de ani, cu cotizație integrală. Sunteți de acord cu această măsură?
Bogdan Hossu: ”PSD a atacat la Curtea Constituțională exact pe acest punct. Modificarea ar fi trebuit să se facă la legea specială care permite pensionarea anticipată. Guvernul ar fi trebuit să condiționeze pensionarea anticipată Avem nenumărate cazuri în care o persoană vine cu 6 luni înainte de pensionare la Ministerul de Interne, stă 6 luni și iese cu pensie specială. Aceste pensionări anticipate ar fi trebuit să fie legate și de o minimă durată de activitate în instituția respectivă. Să rămâi polițist, de exemplu, 20- 25 de ani dacă vrei să beneficiezi de pensie specială, de serviciu. E valabil și la alte categorii beneficare de pensii speciale. Ar mai trebui să existe o condiționare. De exemplu, un judecător care este acuzat și condamnat pentru o anumită fraudă rămâne beneficiar în continuare al pensiei speciale de serviciu. Este complet anormal. Pensia de serviciu are ca scop motivarea persoanei respective o dată pentru restricțiile pe care le are, dar și pentru buna conduită”.
Europa Liberă: De fapt, părerea dumneavoastră este că interdicția cumulului pensie-salariu ar trebui să se refere doar la cei care se pensionează anticipat și au pensii speciale?
Bogdan Hossu: ”Da, ar trebui să se specifice că persoanele care beneficiază de legea de pensionare anticipată nu au dreptul să cumuleze pensia cu un salariu într-o instituție publică. Astăzi, modificarea făcută de guvern printr-o ordonanță e ruptă de contextul legislativ, ea trebuia introdusă în fiecare lege specială. E o chestie de procedură, nu de fond. Pe procedură au greșit, pentru că nu au o expertiză juridică foarte bună”.
Europa Liberă: Guvernatorul Isărescu spunea că majorarea cu 40% a punctului de pensie în condițiile unei creșteri economice de maximum 4%, ne va face să umblăm printr-un desert fiscal. E sistemul de pensii într-o așa de mare suferință?
Bogdan Hossu: ” Un prim șoc va fi în anul 2020 prin creșterea punctului de pensie cu 40,3%, un salt substanțial care nu corespunde creșterii de masă salarială, estimată a fi în jur de 16%. Al doilea șoc este în 2021, când se modifică sistemul de calcul, punctul de pensie se schimbă în punct de referință, care nu se mai calculează ca media pe durata de contribuție, 30, respectiv, 35 de ani, ci pe o valoare scoasă din burtă după părerea mea, de 25. Efectul va fi că în 2021 va mai exista încă o creștere de aproape 30%. Creșterea totală va fi de aproape 70%, în condițiile în care masa salarială impozitată crește mult mai puțin. Rezultatul va fi că de la buget vor trebui să se transfere bani substanțiali, aproximativ 50 de miliarde de lei, către bugetul de pensii. Din punctul meu de vedere era mult mai bine ca legea să rămână în aplicare, dar rata de creștere să fie eșalonată pe patru ani”.
Europa Liberă: Guvernul Orban a spus că va respecta legea, iar punctul de pensie va crește cu 40%. A greșit, trebuia să caute altă soluție?
Bogdan Hossu: ”O asumare nerespectată va avea consecințe și penalități publice. Guvernul ar fi trebuit să aibă o discuție cu partenerii sociali și să facă o analiză de ansamblu. Raportul Ministerului de Finanțe arată că pînă în 2022, România va tot avea un deficit mai mare de 3%. O depășire a deficitului timp de peste 3 ani are drept consecință decizia Uniunii Europene de a cere României să ia măsuri de austeritate. Mai e ceva, guvernul dorește alegeri anticipate, deși nu are susținere și diferența față de alegerile la termen e de 7 luni. Guvernul vrea să facă un joc politicianist, deși public și-a asumat să aplice legea, în fapt dorește să găsească motive pentru a nu o aplica, să obțină un mandat pe patru ani, iar în momentul acela va schimba legea. Jocurile incorecte față de cetățeni vor fi sancționate”.
Europa Liberă: O astfel de măsură nepopulară ar fi sinucidere în an electoral, nu credeți? E o logică electorală.
Bogdan Hossu: ”O discuție serioasă cu toate categoriile sociale, inclusiv cu asociațiile de pensionari, în care să se continue ritmul de creștere dar nu la viteza care este prevăzută în legea pensiilor, era o soluție mult mai corectă și viabilă decât să minți în continuare și să găsești motive de a nu respecta un angajament. Politicienii noștri, că sunt de dreapta, că sunt de stânga, gândesc pe mandat scurt, nu pe un sistem care să fie sustenabil și peste patru ani. Mecanisme de genul acesta distrug de fapt încrederea cetățenilor în politicieni.
Facebook Forum