Linkuri accesibilitate

Bogdan Pîrlog: „Procurorul de caz din dosarul 10 august a cerut colegilor modele de soluții de netrimitere în judecată în dosare cu jandarmi


Bogdan Pîrlog, procurorul militar care a deschis dosarul 10 August, susține că a averizat conducerea Parchetului General față de ancheta deficitară în dosarul preluat de DIICOT, dar nu a primit răspuns.

Procurorul militar Bogdan Pîrlog, cel care a deschis dosarul 10 august privind violențele din Piața Victoriei de acum doi ani spune despre soluția de clasare pentru șefii Jandarmeriei că „există informații în sensul că de la DIICOT s-a comunicat imediat, via email, și procurorului general”, iar renunțarea la anchetă era de așteptat din moment ce procurorul de caz a cerut colegilor „modele de soluții de netrimitere în cauze penale” în dosarele cu jandarmi.

El mai arată că, deși a cerut Parchetului General să facă un control cu privire la modul de desfășurare a anchetei în dosarul „10 august” și a calității DIICOT de a face ancheta în caz, nici fostul procuror general interimar Bogdan Licu și nici actuala conducere nu i-au răspuns.

În legătură cu modul de lucru al Direcției, procurorul militar amintește de dosarul „Romgaz”, caz în care instanța supremă a anulat probele autorizate de o instanță necompetentă și strânse de DIICOT pe vremea când Giorgiana Hosu și Alina Bica erau colege. În acest caz sunt judecați fostul ministru Adriean Videanu și milionarul Ioan Niculae.

Pîrlog mai arată că, din moment ce Hosu a fost și procuror de caz în dosarul „10 August”, aceasta este incompatibilă să efectueze controlul ierarhic cu privire la soluție și că atribuția respectivă revine procurorului general al PÎCCJ, Gabriela Scutea.

Europa Liberă: Din punctul dumneavoastră de vedere, Giorgiana Hosu, șefa DIICOT și procurorul general Scutea știau de soluția de clasare propusă de procurorul Doru Stoica înainte de semnarea documentului?

Bogdan Pîrlog: „Am această suspiciune. Încă din ianuarie 2020 procurorul de caz, Stoica Doru solicita practic, prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), tuturor parchetelor militare, modele de soluții de netrimitere în cauze penale având ca obiect plângerile penale formulate de persoane vătămate la adresa modului de acțiune a personalului Jandarmeriei Române pe parcursul desfășurării misiunilor de asigurare a ordinii publice la adunări publice (mitinguri, proteste) ce au presupus aglomerări de persoane. Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București (PMTMB) a sesizat procurorul general al PÎCCJ, cu privire la posibile deficiențe în desfășurarea anchetei în dosarul „10 August”, solicitând acestuia să dispună un control, prin procurori de la Serviciul de Îndrumare și Control din cadrul PÎCCJ, pentru a se lămuri aspectele privind competența materială a DIICOT în cauză, modul de preluare a cauzei de la SPM, precum și pentru a stabili dacă, la momentul reunirii dosarului, se mai efectuau investigații cu privire la infracțiunile contra siguranței naționale care atrăseseră competența DIICOT. Sesizarea a fost transmisă la cabinetul procurorului general al PÎCCJ în data de 31.01.2020 (vineri), fiind înregistrată la PÎCCJ în intervalul 03-07.02.2020. Procurorul general interimar nu s-a pronunțat asupra solicitării, predând-o noului procuror general, Scutea Gabriela, după numirea în funcție la data de 20.02.2020. Aceasta nu a dat curs solicitării PMTMB și nu a dispus niciun fel de verificare asupra modului în care era efectuată urmărirea penală în cauza „10 August”.

De asemenea dosarul cu soluția a fost predat procurorului șef DIICOT la 26 iunie 2020. Există informații în sensul că de la DIICOT s-a comunicat imediat, via email, și procurorului general. Aceste aspecte trebuie verificate, pentru că este improbabil ca Hosu Georgiana să nu o fi informat pe Scutea Gabriela imediat ce a primit soluția”.

Europa Liberă: Într-un dosar atât de complex, procurorul de caz face ce-i trece prin cap, fără să se consulte cu superiorii?

Bogdan Pîrlog: „Procurorul este independent în efectuarea urmăririi penale. Dar și Hosu Georgiana era procuror de caz, deci în această calitate Stoica Doru trebuia să discute cu aceasta toate aspectele ce interesau cauza”.

Europa Liberă: De ce credeți că dosarul a fost trimis pentru confirmarea redeschiderii urmăririi penale la Curtea de Apel București? A fost rea intenție sau necunoaștere?

Bogdan Pîrlog: „Nu am suficiente date care să-mi permită o opinie categorică. Pe de o parte, Hosu Georgiana a arătat numeroase lacune în materia dreptului precum și numeroase carențe profesionale. De exemplu, într-un interviu înregistrat în prealabil, difuzat de PressHub, Hosu Georgiana afirma că DIICOT nu se poate sesiza din oficiu întrucât „nu este organ de constatare” și că va propune procurorului general al PÎCCJ înființarea în cadrul direcției a unui serviciu de combaterea traficului de persoane, deși competența inființării birourilor și serviciilor aparține exclusiv procurorului șef direcție și nu procurorului general.

Însă, este izbitoare asemănarea cu situația din dosarul „Romgaz”, în care ÎCCJ a anulat probele autorizate de o instanță necompetentă și strânse de DIICOT sub conducerea actualei condamnate Bica Alina, ajutată de actuala șefă a direcției, Hosu Georgiana”.

Europa Liberă: A existat vreun interes al SRI în acest caz?

Bogdan Pîrlog: „Nu am date concrete”.

Europa Liberă: Credeți că va fi finalizat cu un rechizitoriu dosarul 10 august? Când se va întâmpla asta?

Bogdan Pîrlog: „Nu pot aprecia fără a avea acces la dosar”.

Europa Liberă: Cum rămâne cu soluțiile de clasare date în cazurile Carmen Dan și Liviu Dragnea?

Bogdan Pîrlog: „Din interviul procurorului de caz Stoica Doru rezultă că acesta a apreciat că nu există probe suficiente din care să rezulte că aceștia ar fi comis infracțiunile reclamate, ceea ce sugerează faptul că ar fi avut în vedere la clasare și situația de fapt cuprinsă în aceste sesizări. Rezultă că sunt posibile două situații:

1. Redeschiderea urmăririi penale se referă și la presupuse fapte ale ministrului Dan Carmen – situație în care instanța competentă este, potrivit art. 40 alin. (1) C.P.P. , Înalta Curte de Casație și Justiție.

2. Redeschiderea urmăririi penale nu se referă și la presupuse fapte ale ministrului Dan Carmen – situație în care instanța competentă este, potrivit art. 44 alin. (1), (3) (4) și (5) C.P.P., Tribunalul București, ca instanță civilă competentă teritorial egală în grad cu instanța militară care ar fi fost competentă să judece făptuitorii militari, dacă în cauză nu ar fi fost cercetați și făptuitori civili. Pentru a se ajunge la această concluzie s-a ținut cont de următoarele:

  • instanța competentă material să judece infracțiunile enumerate în comunicatul DIICOT, atunci când sunt săvârșite doar de civili, este judecătoria, conform art. 35 C.P.P. întrucât aceste infracțiuni nu sunt date în competența altor instanțe;
  • făptuitorii civili nu exercitau funcții care să atragă competența după calitatea persoanei a vreunei instanțe superioare în grad judecătoriei;
  • instanța competentă să judece infracțiunile enumerate în comunicatul DIICOT săvârșite de militari până la gradul de colonel inclusiv (cum este cazul în cauza „10 August”) este tribunalul militar, potrivit art. 37 alin. (1) C.P.P., întrucât aceste infracțiuni nu sunt date în competența altor instanțe;
  • tribunalul militar este mai înalt în grad decât judecătoria;
  • instanța civilă egală în grad cu tribunalul militar este tribunalul;
  • tribunalul competent teritorial este Tribunalul București.

Întrucât Curtea de Apel București a declinat la Tribunalul București și nu la Înalta Curte de Casație și Justiție, presupun că judecătorul a apreciat că redeschiderea nu privește și situația de fapt descrisă în sesizările penale făcute împotriva Carmen Dan și Liviu Dragnea, cu privire la presupusele fapte imputate acestora soluția de clasare fiind menținută”.

Europa Liberă: Credeți în soluțiile venite „în plic” în anumite dosare? Se mai practică metoda?

Bogdan Pîrlog: „Nu am cunoștință. Niciun procuror sau judecător nu ar trebui să accepte indicații sau ordine în afara cadrului legal”.

Europa Liberă: Cum vi s-a părut soluția de infirmare venită din partea conducerii DIICOT în acest caz, în condițiile în care clasarea inițială a fost însușită de instituție?

Bogdan Pârlog:Întrucât procurorul-șef al DIICOT, Hosu Georgiana, a fost și procuror de caz în dosarul „10 August”, apreciez că aceasta este incompatibilă să efectueze controlul ierarhic cu privire la soluție și actele care au stat la baza ei, și că atribuția respectivă revine procurorului general al PÎCCJ, Scutea Gabriela.

În urmă cu o zi, Curtea de Apel București a admis o sesizare înaintată de avocații fostei conduceri a Jandarmeriei Române din momentul protestului din vara lui 2018. Astfel, instanța a stabilit că Tribunalul București are de fapt competența de a se pronunța pe solicitarea de redeschidere a dosarului 10 august înaintată de procuror-șef DIICOT, Giorgiana Hosu. Decizia instanței vine după ce, șefa DIICOT, Giorgiana Hosu, a anunțat că a infirmat clasarea unora dintre acuzațiile împotriva șefilor Jandarmeriei din Dosarul 10 august, după numeroase apeluri din societatea civilă care au protestat față de decizia inițială a procurorul DIICOT Doru Stoica de a clasa dosarul.

Cronologie dosar 10 August

  • Pe 11 august 2018, Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar anunță deschiderea unei anchete, în cadrul căreia aproape 800 de protestatri au depus plângeri împotriva forțelor de ordine.
  • Pe 12 septembrie 2018, Jandarmeria Română depune plângere la DIICOT, în care sesizează infracțiuni împotriva ordinii de stat, acuzând o presupusă lovitură de stat a protestatarilor.
  • În iunie 2019, Secţia Parchetelor militare a declinat la DIICOT dosarul privind intervenţia în forţă a jandarmilor la protestul din 10 august 2018.


Potrivit Parchetului General, competenţa DIICOT este atrasă de dispoziţiile art. 412 din Codul penal cu referire la art. 397 alin 2 din Codul penal, dispoziţii care incriminează tentativa la infracţiunea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

  • Tot în iunie 2019, DIICOT a cerut spre studiu dosarul pentru a vedea dacă există elemente de conexitate între actele şi faptele ce formează obiectul urmăririi penale între dosarul de la Secţia Parchetelor militare şi cel de la DIICOT. La Direcție exista un dosar în care se investigau evenimentele din 10 august, deschis ca urmare a unei sesizări depuse de Jandarmeria Română în septembrie 2018, care a reclamat acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
  • Pe 23 iulie 2019, DIICOT reunește cele două dosare și un an mai târziu clasează mare parte din acuzații.

Primul mare semn de întrebare în legătură cu soarta acestui dosar s-a pus în momentul în care el a fost cerut de DIICOT. A fost ținut un an și apoi mare parte din acuze au fost desființate.

*Menționăm faptul că întrebările și răspunsurile au fost transmise pe e-mail.

XS
SM
MD
LG