Linkuri accesibilitate

Procurorul Bogdan Pîrlog acuză că un nucleu dur din Ministerul de Interne vrea să controleze dosarele penale


Copreședintele Asociației Inițiativa pentru Justiție, Bogdan Pîrlog, crede că procurorii ar trebui să aibă în echipele de anchetă toți polițiștii de care au nevoie
Copreședintele Asociației Inițiativa pentru Justiție, Bogdan Pîrlog, crede că procurorii ar trebui să aibă în echipele de anchetă toți polițiștii de care au nevoie

Copreședintele Asociației Inițiativa pentru Justiție, procurorul Bogdan Pîrlog, spune pentru Europa Liberă că unele dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă procurorii ar fi numărul mic de polițiști judiciari și faptul că șefii de parchete nu au libertatea de a-i alege pe aceștia.

Reprezentant al celor aproximativ 100 de procurori din Asociația Inițiativa pentru Justiție, procurorul militar Bogdan Pîrlog susține că în Ministerul de Interne ar exista persoane care, prin controlarea subordonaților de la Poliția Judiciară, controlează, de fapt, și felul în care se face urmărirea penală.

El dă și un exemplu de situație în care din cauza absenței polițiștilor care contribuie esențial la realizarea unei anchete, dosare importante pot fi afectate.

Miza luptei dintre Ministerul de Interne și Parchet pentru controlul poliției judiciare, explicată de procurorul B. Pîrlog
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:11 0:00

DIICOT (n.r. Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism) care, potrivit legii, trebuia să aibă 250 de polițiști detașați și de ani de zile de când s-a introdus, încă nu vedem decât o fracție minoră prezentă acolo.”

Întrebat de Europa Liberă cine decide câți polițiști sunt transferați la un parchet, procurorul militar Bogdan Pîrlog spune că în spate se află pe de o parte, politicienii care au adoptat legile în domeniu, iar pe de altă parte, anumite persoane din Ministerul de Interne, pe care nu le nominalizează însă.

„Aici, în sensul larg, până la urmă vorbim de organizarea statală. Nu cred neapărat, că persoanele care decid sau care formal decid înțeleg ceea ce decid de cele mai multe ori. Interesele cred că sunt undeva într-o zonă mai puțin vizibilă, iar acele persoane care până la urmă își pun semnătura pe anumite acte normative nu cred că înțeleg ceea ce votează, promulgă și așa mai departe și care sunt consecințele actelor pe care le fac.(…)

Ne referim, până la urmă, la existența, cel puțin în Ministerul de Interne, deși nu sunt numai ei, a unui nucleu dur care a existat dintotdeauna, care dorește, ca să spun așa, ca Poliția să fie controlată de Poliție, în ciuda a ceea ce spune Constituția, în ciuda a ceea ce spun dispozițiile legale, care nu vrea să scape până la urmă, posibilitatea, să spunem teoretică, de control a dosarelor prin controlarea polițiștilor care lucrează în acele dosare. (…) Vorbim de cei care sunt pereni acolo”, completează copreședintele Asociației Inițiativa pentru Justiție.

Europa Liberă a solicitat și părerea unui polițist judiciarist experimentat. Acesta ne-a explicat, sub protecția anonimatului, că statutul Poliției Judiciare, una dintre cele mai importante structuri ale Poliției Naționale, este într-adevăr disputat aprig între Ministerul de Interne și Ministerul Public.

„Fără îndoială că este undeva un clinci, cine pe cine vrea. Dar cum să facem să păstrăm siguranța cetățeanului 24 de ore din 24? Că la Poliția Judiciară intră și polițiștii care lucrează la secții? Îi mutăm pe toți la Parchet?!’’, a explicat polițistul pentru Europa Liberă.

Acesta a mărturisit că disputa s-a extins chiar și între polițiști și vizează inclusiv diferența între venituri. Cei care lucrează la Ministrul de Interne încasează venituri de cel mult șase mii de lei lunar, în timp ce polițiștii detașați la parchete, precum Direcția Națională Anticorupție, primesc venituri care ajung chiar și la 12 mii de lei pe lună.

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

XS
SM
MD
LG