Linkuri accesibilitate

Nerespectarea drepturilor omului atrage critici Chinei. Ce impact poate avea boicotul Jocurilor Olimpice?


Jocurile olimpice din Beijing vor începe în 4 februarie 2022 și vor dura până în 20 februarie.

China, gazda Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022, a fost boicotată de mai multe state din lume, precum SUA, Australia și Marea Britanie, din cauza acuzațiilor aduse asupra nerespectării drepturilor omului. Sunt aceste acțiuni suficiente pentru a aduce o schimbare?

O analiză BBC arată că mai multe guverne internaționale și grupări care militează pentru drepturile omului și-au manifestat îngrijorarea față de acuzațiile de genocid aduse Chinei, care ar viola drepturile uigurilor.

Comunitatea uigură este situată în nord-vestul Chinei, în regiunea Xinjiang, fiind formată din aproximativ 12 milioane de persoane. Marea lor majoritate vorbesc o limbă turcică, iar ca înfățișare nu se deosebesc de majoritatea cetățenilor din țară. Situația comunități a degenerat după o serie de evenimente care au implicat uiguri. Investigația BBC „Lagărele ascunse ale Chinei” a fost una dintre primele anchete care a scos la iveală felul în care este asuprită comunitatea, în „școli de reeducare”.

De asemenea, reprimările protestatarilor pro-democrație din Hong Kong și situația sportivei Peng Shuai stârnesc neliniște. Tenismena a dispărut din viața publică, după ce a acuzat un înalt oficial din guvernul chinez de agresiuni sexuale. Deși Peng Shuai s-a întors, situația este în continuare neclară.

Asociația Femeilor din Tenis (WTA) a fost lăudată în Occident pentru suspendarea tuturor turneelor din China, ca răspuns pentru dispariția lui Peng Shuai. BBC notează că o asemenea măsură este rară, mai ales în contextul în care este vorba despre o țară cu o piață comercială atât de importantă.

Încercări de a opri Jocurile Olimpice și acțiuni din trecut

Organizațiile care sunt de partea drepturilor uigurilor, a tibetanilor, a taiwanezilor, a locuitorilor din Mongolia de Sud și Hong Kong au format mișcarea #NoBeijing2022 și salută boicoturile diplomatice, însă mulți sunt de părere că sponsorii, mass-media și însuși sportivii ar trebui să acționeze mai puternic.

Exemplele trecutului oferă situații contrare. Pe de-o parte, cei care se opun boicotării oferă drept reper Jocurile Olimpice (JO) din perioada Războiului Rece, care au avut un impact politic minim.

Majoritatea protestelor au ca motiv abuzurile aduse comunității uigure.
Majoritatea protestelor au ca motiv abuzurile aduse comunității uigure.
Moscova, 1980: La îndemnul Statelor Unite, peste 60 de țări au refuzat să concureze la JO din Uniunea Sovietică, din cauza invaziei Afganistatului de către trupele sovietice. Printre statele care au luat parte la boicot se regăsesc Canada, Israel, Japonia și Germania de Vest.
Los Angeles, 1984: Drept răzbunare, patru ani mai târziu, URSS a boicotat jocurile olimpice din California – majoritatea statelor din blocul estic au luat parte la planul sovieticilor.

Pe de altă parte, susținătorii boicotului vin cu exemplul perioadei aparheide din Africa de Sud, când acțiunile, cu precădere din anii '70-80, au dat roade.

Apartheidul a fost o politică din Africa de Sud care a stat la baza relațiilor dintre minoritatea albă și majoritatea non-albă, sancționând diferențierea rasială și discriminarea împotriva celor de culoare.

De pildă, în 1964, Comitetul Olimpic Internațional a interzis participarea Africii de Sud la cea de-a 18 ediție a Jocurilor din Tokyo, pe motivul refuzului de a condamna apartheidul.

Boicotul - un demers „nesemnificativ”. Limitări în privința libertății de exprimare a participanților

Revenind în prezent, China a acuzat Statele Unite că folosește Jocurile Olimpice pentru manipulare politică, după cum scrie BBC, și a promis „contramăsuri hotărâte”. Între timp, Italia și Franța au refuzat să se alăture boicotului; președintele francez Emanuel Macron a numit acțiunea drept „nesemnificativă”.

O categorie de persoane care ar putea produce posibile efecte sunt chiar competitorii, având în vedere că în ultimii ani, din ce în ce mai mulți sportivi vorbesc deschis despre o serie de probleme sociale: de la rasism, la drepturile femeilor; de la sănătatea mintală, la chestiuni de mediu.

Deși punctul 50 al regulamentului Comitetului Olimpic a fost modificat, acesta limitează în continuare libertatea de exprimare a sportivilor în timpul ceremoniilor oficiale, competițiilor și în cadrul satului olimpic. Libertatea de exprimare a participanților nu este îngrădită, când vine vorba de zone mixte, rețele de socializare, interviuri, conferințe de presă, întâlniri de echipă.

Protest împotriva Jocurilor Olimpice de la Beijing (2022), în fața Comitetului Olimpic Internațional din Lausanne, Elveția.
Protest împotriva Jocurilor Olimpice de la Beijing (2022), în fața Comitetului Olimpic Internațional din Lausanne, Elveția.

Autoritățile chineze nu par să tolereze criticile venite din partea sportivilor străini. Numele jucătorul de baschet Enes Kanter (Boston Celtics) a fost blocat pe platforma Weibo, după ce acesta a susținut mișcarea Free Tibet. Pe lângă, difuzarea meciurilor echipei sale a fost anulată în China. În mod identic, difuzarea unui meci Arsenal a fost anulată de televiziunea chineză: jucătorul Mesut Ozil evidențiase în acea perioadă tratamentul aplicat uigurilor.

Dileme de etică

Mai multe organizații au cerut Comitetului Olimpic să găsească o nouă locație pentru desfășurarea evenimentului din iarnă, însă este prea târziu. În decembrie, The Human Rights Watch a acuzat sponsorii JO că încurajează fenomenele care se petrec în China:

„Au mai rămas doar trei luni până la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing 2022, dar sponsorii rămân tăcuți cu privire la modul în care își folosesc influența pentru a aborda situația îngrozitoare a Chinei, în materie de drepturi ale omului. Risipesc oportunitatea de a-și arăta angajamentul față de standardele drepturilor omului și riscă, în schimb, să fie asociați cu o Olimpiada contaminată de cenzură și represiune”, a declarat Sophie Richardson, directorul Human Rights Watch China.

Dick Pound, cel mai longeviv membru din consiliului de conducere al Comitetului Olimpic, spune că nu regretă alegerea locației – Beijing – și susține că nu știa de încălcările drepturilor omului.

Președintele Comitetului Olimpic, Thomas Bach, a susținut un apel video cu Peng Shuai în 21 noiembrie. Acesta l-a acuzat online pe Peng Shuai, fostul vicepremier al Chinei, de agresiuni sexuale. Postarea de pe platforma Weibo a fost ștearsă la câteva minute de la publicare.
Președintele Comitetului Olimpic, Thomas Bach, a susținut un apel video cu Peng Shuai în 21 noiembrie. Acesta l-a acuzat online pe Peng Shuai, fostul vicepremier al Chinei, de agresiuni sexuale. Postarea de pe platforma Weibo a fost ștearsă la câteva minute de la publicare.

Deși sportivii nu au ales locația de desfășurare a evenimentelor sportive din 2022, ei sunt puși în situația de a alege dacă este sau nu corect să concureze, ținând cont de situația geopolitică; mulți se află acum într-o poziție imposibilă, mai consemnează BBC.

  • 16x9 Image

    Norbert Nemeș

    A absolvit Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 2021, iar în prezent urmează masteratul de Jurnalism și Comunicare Politică din cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. A colaborat cu Radio Cluj și Factual. În octombrie 2021 a devenit stagiar al Europei Libere, iar din ianuarie 2022 este freelancer.

Ce spune primarul din Bolintin Vale despre conflictele din localitate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:20 0:00
XS
SM
MD
LG