O analiză BBC arată că mai multe guverne internaționale și grupări care militează pentru drepturile omului și-au manifestat îngrijorarea față de acuzațiile de genocid aduse Chinei, care ar viola drepturile uigurilor.
De asemenea, reprimările protestatarilor pro-democrație din Hong Kong și situația sportivei Peng Shuai stârnesc neliniște. Tenismena a dispărut din viața publică, după ce a acuzat un înalt oficial din guvernul chinez de agresiuni sexuale. Deși Peng Shuai s-a întors, situația este în continuare neclară.
Asociația Femeilor din Tenis (WTA) a fost lăudată în Occident pentru suspendarea tuturor turneelor din China, ca răspuns pentru dispariția lui Peng Shuai. BBC notează că o asemenea măsură este rară, mai ales în contextul în care este vorba despre o țară cu o piață comercială atât de importantă.
Încercări de a opri Jocurile Olimpice și acțiuni din trecut
Organizațiile care sunt de partea drepturilor uigurilor, a tibetanilor, a taiwanezilor, a locuitorilor din Mongolia de Sud și Hong Kong au format mișcarea #NoBeijing2022 și salută boicoturile diplomatice, însă mulți sunt de părere că sponsorii, mass-media și însuși sportivii ar trebui să acționeze mai puternic.
Exemplele trecutului oferă situații contrare. Pe de-o parte, cei care se opun boicotării oferă drept reper Jocurile Olimpice (JO) din perioada Războiului Rece, care au avut un impact politic minim.
Pe de altă parte, susținătorii boicotului vin cu exemplul perioadei aparheide din Africa de Sud, când acțiunile, cu precădere din anii '70-80, au dat roade.
De pildă, în 1964, Comitetul Olimpic Internațional a interzis participarea Africii de Sud la cea de-a 18 ediție a Jocurilor din Tokyo, pe motivul refuzului de a condamna apartheidul.
Boicotul - un demers „nesemnificativ”. Limitări în privința libertății de exprimare a participanților
Revenind în prezent, China a acuzat Statele Unite că folosește Jocurile Olimpice pentru manipulare politică, după cum scrie BBC, și a promis „contramăsuri hotărâte”. Între timp, Italia și Franța au refuzat să se alăture boicotului; președintele francez Emanuel Macron a numit acțiunea drept „nesemnificativă”.
O categorie de persoane care ar putea produce posibile efecte sunt chiar competitorii, având în vedere că în ultimii ani, din ce în ce mai mulți sportivi vorbesc deschis despre o serie de probleme sociale: de la rasism, la drepturile femeilor; de la sănătatea mintală, la chestiuni de mediu.
Deși punctul 50 al regulamentului Comitetului Olimpic a fost modificat, acesta limitează în continuare libertatea de exprimare a sportivilor în timpul ceremoniilor oficiale, competițiilor și în cadrul satului olimpic. Libertatea de exprimare a participanților nu este îngrădită, când vine vorba de zone mixte, rețele de socializare, interviuri, conferințe de presă, întâlniri de echipă.
Autoritățile chineze nu par să tolereze criticile venite din partea sportivilor străini. Numele jucătorul de baschet Enes Kanter (Boston Celtics) a fost blocat pe platforma Weibo, după ce acesta a susținut mișcarea Free Tibet. Pe lângă, difuzarea meciurilor echipei sale a fost anulată în China. În mod identic, difuzarea unui meci Arsenal a fost anulată de televiziunea chineză: jucătorul Mesut Ozil evidențiase în acea perioadă tratamentul aplicat uigurilor.
Dileme de etică
Mai multe organizații au cerut Comitetului Olimpic să găsească o nouă locație pentru desfășurarea evenimentului din iarnă, însă este prea târziu. În decembrie, The Human Rights Watch a acuzat sponsorii JO că încurajează fenomenele care se petrec în China:
„Au mai rămas doar trei luni până la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing 2022, dar sponsorii rămân tăcuți cu privire la modul în care își folosesc influența pentru a aborda situația îngrozitoare a Chinei, în materie de drepturi ale omului. Risipesc oportunitatea de a-și arăta angajamentul față de standardele drepturilor omului și riscă, în schimb, să fie asociați cu o Olimpiada contaminată de cenzură și represiune”, a declarat Sophie Richardson, directorul Human Rights Watch China.
Dick Pound, cel mai longeviv membru din consiliului de conducere al Comitetului Olimpic, spune că nu regretă alegerea locației – Beijing – și susține că nu știa de încălcările drepturilor omului.
Deși sportivii nu au ales locația de desfășurare a evenimentelor sportive din 2022, ei sunt puși în situația de a alege dacă este sau nu corect să concureze, ținând cont de situația geopolitică; mulți se află acum într-o poziție imposibilă, mai consemnează BBC.
