De fiecare dată când intră în propria curte, Srdjan Milic e întâmpinat de un miros respingător, care îi amintește că locuiește în apropierea uneia dintre cele mai mari și mai toxice gropi de gunoi din Kosovo.
„Nu știu cum să o spun: Trăim aici pentru că trebuie să trăim aici. Simți singur mirosul?”, spune pentru Serviciul Kosovo al RFE/RL, Milic, acum în vârstă de 72 de ani.
Casa modestă a lui Milic este situată în Palaj, o așezare din apropierea Obiliq, un oraș din centrul Kosovo, o zonă a micii națiuni balcanice care se confruntă deja cu poluarea sufocantă produsă de centralele energetice pe bază de cărbune.
În ultimii ani, groapa de gunoi Mirash din apropiere, aflată la aproximativ 500 de metri de locuința lui Milic, a devenit o preocupare tot mai mare nu numai pentru locuitori, ci și pentru autorități și chiar pentru UE, care a cerut Pristinei să curețe zona și să închidă groapa de gunoi. Mai mult, Bruxelles-ul a sugerat chiar că ar putea finanța construirea uneia noi.
Depozitele de deșeuri pline până la refuz sunt frecvente în Balcani.
Kosovo, Albania și Muntenegru au fost recent clasate de Lloyd's Register din Londra printre primele zece țări din lume cu cea mai proastă gestionare a deșeurilor și cele mai slabe măsuri de combatere a poluării.
În Albania, de exemplu, plajele de pe coasta Adriaticii sunt pline de gunoaie, deoarece planurile de construire a incineratoarelor sunt amânate pe fondul corupției generalizate.
Deși Muntenegru a fost declarat prin constituție „stat ecologic“ (n.r. - fiind primul stat de acest fel din lume și singurul până în acest moment), progresele înregistrate în acest domeniu sunt modeste.
Cazul Kosovo
Înființat în 2006, depozitul de deșeuri Mirash preia gunoiul din cel puțin șase orașe kosovare. În total, aproximativ 160.000 de tone pe an.
Situată într-o fostă mină de cărbune, groapa de gunoi se află în apropierea unui lac, mai jos decât acesta, ceea ce o face predispusă la inundații.
„Problema apelor uzate la acest depozit de deșeuri a scăpat de sub control de mulți ani, deoarece punctul de colectare a fost inundat”, a declarat Dardan Velija, șeful Companiei publice pentru gestionarea depozitelor de deșeuri (KMDK).
În ultimul său raport din 2022, KMDK a declarat că groapa de gunoi reprezintă un „risc permanent pentru mediu, o amenințare pentru infrastructura națională, dar cel mai mare potențial pericol este la adresa sănătății și vieții oamenilor.”
Uniunea Europeană a îndemnat în repetate rânduri Kosovo să închidă groapa de gunoi și să curețe zona, în contextul în care KMDK a avertizat de mai multe ori că depozitul de deșeuri ar putea contamina apele subterane ale satelor din jur. În ciuda acestui fapt, nici KMDK, nici guvernul kosovar nu au prezentat planuri de închidere a depozitului.
„Atâta timp cât nu există noi capacități [de depozitare a deșeurilor], este practic imposibil să o închidem”, a adăugat Velija.
Nu doar Pristina, ci și Bruxelles-ul și alți parteneri europeni sunt îngrijorați. Banca germană de dezvoltare a declarat pentru RFE/RL că ia în calcul amenajarea unor depozite de deșeuri alternative pentru a „reduce povara pe Mirash”.
Mirash nu este o excepție. Majoritatea celorlalte șapte depozite de deșeuri publice - adică legale - din Kosovo ar trebui închise sau cel puțin extinse, deoarece sunt supraaglomerate.
Problema este agravată de faptul că puține deșeuri sunt reciclate, potrivit lui Tahir Krasniqi, cercetător la Centrul pentru educație și dezvoltare ecologică din Kosovo. Și, deși colectarea deșeurilor s-a îmbunătățit în ultimii ani, aproape 400 de gropi ilegale de gunoi împânzesc Kosovo.
Un raport din septembrie 2024,World Risk Poll al Fundației Lloyd's Register, a clasat Kosovo pe locul al treilea în lume, într-un top al statelor cu cu cele mai slabe rezultate în ceea ce privește separarea deșeurilor menajere.
„Poate că dacă nu am arunca pungi de plastic [la groapa de gunoi] și nailon, ar fi diferit să trăiești aici; nu ar mai mirosi atât de tare”, a spus Milic referindu-se la mirosul de plastic ars care se simte uneori din Mirash.
Albania - intenții bune
Albania vecină - una dintre destinațiile turistice cu cea mai rapidă creștere din Europa - spera să construiască incineratoare pentru a arde gunoiul, dar și pentru a produce energie. În 2016, Tirana a prezentat planurile de construire a trei incineratoare de gunoi - lângă Elbasan, Fier și capitala Tirana - însă proiectul a fost implicat în scurt timp într-un scandal de corupție, ceea ce a dus la condamnarea la închisoare a fostului ministru al mediului Lefter Koka. Cazurile de corupție conexe sunt încă pe rolul instanțelor.
În prezent, un singur incinerator - în Elbasan, la aproximativ 50 de kilometri sud-vest de Tirana - este operațional, deși nu este clar cât de multe deșeuri sunt incinerate acolo, cu atât mai puțin câtă energie este generată. La celelalte două amplasamente, gropile de gunoi funcționează ca puncte de colectare a gunoiului, lucru de care localnicii, inclusiv mulți fermieri, nu sunt mulțumiți.
„Poluarea afectează foarte mult culturile. Aerul este poluat, la fel și apa pentru irigații”, a declarat Ledion Buzi, un fermier dintr-un sat de lângă Fier, locul unde se află una dintre celelalte două gropi de gunoi proiectate. Fermierii de acolo se tem că solul și apa sunt otrăvite încet de extinderea depozitului de deșeuri.
Multe dintre cursurile de apă ale Albaniei sunt afectate de deșeuri. La câțiva kilometri de Capul Rodon și de stațiunile sale balneare, râul Ishem deversează în Marea Adriatică cantități masive de deșeuri, inclusiv materiale plastice, metale și chiar deșeuri medicale.
„În fiecare zi, tot mai multe deșeuri ajung aici”, a deplâns Nazmi Canameti, un pescar ale cărui plase sunt frecvent deteriorate de tot felul de resturi.
Râul Ishem este considerat unul dintre cele mai murdare râuri din Europa. El deversează în fiecare an în Marea Adriatică aproximativ 700 de kilograme de materiale plastice.
Această situație dezastruoasă l-a inspirat pe Lulzim Baumann, un activist de mediu, să lanseze un centru local de reciclare pentru a curăța râul Ishem de o parte din deșeurile de plastic.
„Este doar o parte a viziunii mele mai mari de a curăța întregul râu Ishem”, a explicat Baumann.
Numărul bolnavilor de cancer, în creștere
Deși Muntenegru s-a declarat stat ecologic în 1990 (a devenit independent în 2006), are probleme mari de mediu, în special în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, inclusiv a depozitelor de deșeuri.
Una dintre cele mai cunoscute gropi de gunoi, din apropierea orașului Rozaje, a fost o bombă cu ceas zeci de ani. Locuitorii din zonă suspectează că aceasta este cauza ratelor ridicate de cancer pulmonar. Medicii locali tind să fie de acord, dar nu există date care să confirme vreo legătură între poluare și îmbolnăviri.
„Tatăl meu a murit de cancer pulmonar, la fel ca trei dintre unchii mei. Toți au murit relativ tineri, până la vârsta de 60 de ani”, a declarat Denis Muric, un activist local. „Dar [există] un lucru interesant - toți au suferit de cancer pulmonar, deși nu aveau antecedente genetice de cancer”.
Un medic din zonă, Adem Muric, este, de asemenea, convins că creșterea ratei cancerului are legătură cu depozitul de deșeuri.
„Am lucrat în Rozaje din 2019 până în 2023 și a fost o creștere clară a cazurilor de cancer, în special în rândul populației tinere și de vârstă medie”, a declarat Muric. „Zeci de oameni din satele din apropiere au murit de cancer pulmonar. ”
De zeci de ani, deșeurile - până la 6.500 de tone pe an - ajung la depozitul de deșeuri Mostina. În 2012, autoritățile locale au anunțat că intenționează să-l închidă, însă, după mai bine de un deceniu, este încă funcționează. Activiștii spun că deșeuri de toate tipurile ajung acum acolo, inclusiv anvelope, care sunt adesea arse, reprezentând un risc suplimentar pentru mediu.
Guvernul a anunțat construirea unui nou depozit regional de deșeuri până în 2025, Podgorica temându-se că nerezolvarea acestei crize de mediu ar putea complica viitorul european al țării.
„Dacă nu rezolvăm această problemă... Mostina și multe alte depozite de deșeuri - din păcate, există aproximativ 340 în Muntenegru, inclusiv cele ilegale - toate acestea ar putea deveni un obstacol în calea intrării Muntenegrului în Uniunea Europeană”, a declarat Damjan Culafic, ministrul Mediului din Muntenegru.
În urma presiunii publice și a protestelor, autoritățile au intensificat monitorizarea Mostinei, iar arderea deșeurilor, în acest loc, a fost în mare parte oprită în septembrie.
Însă localnicii continuă să facă presiuni pentru mai multe acțiuni, iar Muric a intentat un proces pentru proasta gestionare a depozitului de deșeuri de către autorități.
„Când fumul de la depozitul de deșeuri ajunge la noi, umple complet acest loc și nu ne putem vedea unii pe alții din cauza fumului”, a explicat Denis.
Având în vedere că statele UE speră să atingă rate de reciclare de cel puțin 50 % până în 2030, Kosovo, Albania și Muntenegru au mult de lucru pentru a recupera întârzierile.