Cei 27 de lideri ai Uniunii Europene au acceptat, după o noapte maraton, o prelungire a Brexitului până pe 31 octombrie, cu o revizuire completă în luna iulie, după alegerile europene din mai și formarea viitorului Parlament European.
Se evită astfel o ieșire haotică din UE săptămâna aceasta, fără un acord solid și fără nici o regulă sau garanții pentru cetățenii britanici și europeni.
Totul a început la cină, în seara de miercuri, 10 aprilie. Theresa May și-a prezentat cererea și oferta în fața celor 27, după care a părăsit întâlnirea, lăsându-i să decidă.
De la început a fost unanimitate printre cei 27 în ideea de a acorda mai mult timp pentru Brexit, dar nu și în privința răgazului. Președintele Franței, Emmanuel Macron, dorea un termen cât mai scurt, pentru a nu se ajunge până la alegerile europene din 26 mai. Angela Merkel a sprijinit un termen mai lung.
Președintele Consiliului European Donald Tusk propusese o extindere de un an, dar cu o flexibilitate care ar permite ieșirea din UE în orice moment. E ceea ce e numit, pe jumătate în glumă, flextention.
Theresa May are astfel acum aproape o jumătate de an pentru a negocia cu propriul ei parlament acordul de despărțire de Uniunea Europeană pe care a reușit să îl pună la punct în ultimii doi ani și, mai ales, pentru a evita instaurarea, în Irlanda de Nord, a unei autentice frontiere, solide, cu puncte de trecere în afara spațiului comunitar.
Drama Brexit nu este însă încheiată. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, protestase deja împotriva ideii că Marea Britanie ar putea să organizeze alegeri europene, așa cum este obligată câtă vreme e în Uniune, sperând însă sa iasă din UE până pe 22 mai, anulând astfel în ultimul moment anunțatele alegeri. Asta, a spus Tajani, ar da o lovitură de imagine întregii instituții.
Marea Britanie va fi acum în mod legal fi obligată să organizeze alegeri europarlamentare în luna mai. Asta are repercusiuni în valuri. Nu doar că lucrul le va părea inacceptabil partizanilor unui Brexit dur, care se vor întreba pentru ce Londra a negociat o ieșire vreme de aproape trei ani de zile, dar va însemna și că respectivii candidați în alegeri o vor face fără a ști dacă vor fi până la urmă europarlamentari sau nu.
Pe deasupra, unele țări vor pierde câte un loc, care le fusese repartizat în virtutea disponibilității scaunelor deputaților britanici. Astfel, România va rămâne la 32 de locuri în Parlamentul European, în loc de 33, câte ar fi avut în caz de Brexit rapid.
