Linkuri accesibilitate

Brexiting Bad, Macron apără trecutul, iar Piketty ne reamintește povestea catârului și a celor 40 de acri. Revista presei europene


Un catâr în fața restaurantului Oak's Diner din Cave Creek, Arizona, anunță că localul e deschis în ciuda Covid-19.

Protestele, presărate cu incidente violente, au continuat în weekend în mai multe mari orașe europene, inclusiv în Zürich, în Elveția.

În Zürich, manifestația, în bună parte feminină, s-a desfășurat sub sloganul: «Împotriva capitalismului – mai mult feminism» («Gegen Kapitalismus, mehr Feminismus»). Cotidianul local, Neue Zürcher Zeitung, precizează, cu amănunte, că asemenea manifestații feminine au avut loc în mai multe orașe ale Elveției.

Allons enfants…

În Franța, Emmanuel Macron s-a adresat din nou ieri seară populației, în maniera inspirată din generalul De Gaulle la care el recurge de câte ori vorbește la televiziune despre „la Nation” și „la République”. Macron a anunțat ridicarea ultimelor măsuri de carantină, redeschiderea totală a școlilor, iar în privința manifestațiilor deseori violente și a cererilor de înlăturare a unor statui, el a promis francezilor că nu va șterge nici un nume al trecutului și că nu va da jos nicio singură statuie.

Cu toate că Macron se teme de un val de revoltă din partea tinerilor, odată ridicate total regulile distanțării sociale ale carantinei, în discursul de ieri seară el s-a arătat un apărător al trecutului și s-a poziționat împotriva a ceea ce el a numit „separatismul comunitar”. Jucând pe o expresie de genul: „intenția face omul”, Libération pune astăzi titlul : « Alocuțiunea face Macronul ».

Înainte de alocuțiunea lui Macron, canalul de televiziune și știri permanente LCI (care aparține grupului Bouygues, principalul grup media francez, care posedă și TF1) a intervievat-o îndelung pe șefa partidului dreptei naționaliste RN (fostul Front Național) Marine Le Pen, care se pregătește în mod vizibil pentru alegerile prezidențiale din 2022.

Scriind despre aceast interviu, cotidianul de centru-dreapta Le Figaro pune în evidență faptul că Marine Le Pen a afirmat ferm că ea se opune statisticilor etnice, propuse sâmbătă de purtătoarea de cuvânt a guvernului Sibeth Ndiaye. Franța, singura națiune europeană care face asta, are ca particularitate că respinge și interzice statisticile oficiale pe criterii etnice, ideea fiind că toți francezii sunt „enfants de la République”.

« Un catâr și 40 de acri »

În Le Monde, economistul Thomas Piketty încearcă să vadă cum ar funcționa o asemenea reparare simbolică a trecutului, cum ar putea fi făcuți să fie mulțumiți descendenții sclavilor. El rezumă anecdota, pe care o găsește revelatoare, a promisiunii făcute de Lincoln, spre sfârșitul războiului civil american, în 1865, sclavilor eliberați, cărora le-a anunțat că vor primi după victorie câte « un catâr și 40 de acri » (circa 16 hectare) de pământ. Ideea era de a-i despăgubi oarecum pentru deceniile de muncă forțată și de a-i ajuta să se orienteze spre viitor, ca muncitori liberi. Dacă ar fi fost adoptat, spune Piketty, acel program ar fi echivalat cu o uriașă reformă agrară, în dauna marilor proprietari.

Scrie Piketty: „Dar odată terminate luptele, promisiunea fu uitată: Nici o compensație nu fu adoptată, iar cei 40 de acri și măgarul au sfârșit prin a deveni simbolul înșelăciunii și al ipocriziei nordiștilor – într-așa măsură încât regizorul de cinema Spike Lee și-a făcut cu ironie din asta numele casei lui de producție (40 Acres and a Mule Filmworks). În cele din urmă democrații au reluat controlul sudului și au impus acolo segregarea rasială și discriminările care aveau să domnească încă un secol, până la sfârșitul anilor 1960. Nici acolo nu s-a ajuns la vreo compensație.”

Brexiting Bad și „tâlhării rasiste” la Londra

La Londra au avut loc ciocniri între manifestanți de extrema dreaptă și poliție, care a purces la circa 100 de arestări, iar Boris Johnson a condamnat ceea ce el a numit, potrivit The Guardian, „tâlhării rasiste” ('racist thuggery').

În privința înlăturării statuilor, Johnson s-a arătat la fel de ferm ca Macron în Franța și a spus, cum rezumă The Telegraph, că el se opune istoriei filtrate prin „photoshop”. Principalul partid de opoziție, Labour, a făcut cunoscut că va sprijini măsurile luate de guvern de înăsprire a pedepselor împotriva celor care distrug sau avariază statui și monumente, pedepse care în cazul monumentelor ce comemorează războiul ar putea urca până la 10 ani închisoare.

Dincolo de violențele stradale, principala știre în Anglia este însă alta, care scapă unei majorități a manifestanților: Londra a anunțat acum oficial Uniunii Europene că refuză o prelungire a termenului actual al negocierilor Brexit, care potrivit vechiului calendar trebuiau ar trebui să se încheie pe 31 decembrie. Dat fiind că discuțiile concrete, pe puncte, au fost întrerupte atâtea luni și s-au redus la câteva vagi videoconferințe, negociatorii europeni și principalele guverne cer cu insistență o prelungire, dar Johnson a decis să respingă cu totul această eventualitate, făcând astfel să se profileze un no deal Brexit, o ieșire din UE fără un acord formal, cu toate riscurile și incertitudinile care decurg din asta.

Cât despre pandemie, directorul revistei medicale The Lancet, Richard Horton, a descris, într-un interviu cu The Observer, felul în care guvernul lui Johnson a tratat criza Covid-19 drept „catastrofal”.

Dincolo de Mare Nostrum, «c’è crudeltà»

În Italia, La Repubblica scrie pe larg despre eșecul negocierilor dintre Rusia și Turcia în legătură cu posibila pace din Libia, peste mare în fața Italiei, unde, în absența unei prezențe militare occidentale pe teren, cele două puteri sprijină, ca și în Siria, facțiuni locale opuse și ireconciliabil dușmane. Așteptatul summit Putin-Erdogan a fost anulat în acest weekend, deși o delegație rusă aterizase la Istanbul pentru a-l pregăti, deoarece Erdogan refuză ca generalul libian Haftar, sprijinit de Putin, să joace vreun rol.

În Libia, Turcia mizează pe guvernul de la Tripoli, cel recunoscut internațional, dar care e o coaliție heteroclită, foarte firavă pe plan militar, în vreme ce Rusia (ca și Egiptul vecin și alte țări arabe) îl sprijină pe mareșalul Haftar, ale cărui trupe domină toată partea răsăriteană a țării, Cirenaica.

La Stampa, cotidianul din Torino, rezumă apelul de pace lansat ieri, în timpul slujbei, de către Papa Francisc către Putin și Erdogan și organismele internaționale, cărora le cere printre altele să se gândească la soarta miilor de refugiați din Libia, prinși între forțele care se înfruntă. – E o mare cruzime ce se întâmplă acolo, a spus Papa: «C’è crudeltà».

În schimb la Moscova, cum o scrie în detaliu Novaia Gazeta, șeful bisericii ruse, patriarhul Kirill, a ținut ieri un cu totul alt tip de slujbă: el a sfințit, în prezența eternului ministru Serghei Șoigu, uriașa biserică nouă a Ministerului Apărării, în parcul «Patriot» situat în marginea Moscovei. Novaia Gazeta precizează că întreaga construcție, ridicată în 600 de zile, a costat 6 miliarde de ruble (75 milioane euro, adică jumătate din costul Catedralei Neamului din București) și că între timp s-a renunțat la mozaicurile interioare cu Stalin, Putin și Șoigu, din pricina indignării și sarcasmului cu care fusese primit proiectul acelor fresce.

Ca un detaliu, la originea construirii catedralei s-a aflat ministrul apărării Serghei Șoigu, care este originar din Tuva, la granița cu Mongolia și care, fiind un turc siberian, e singurul om de religie budistă din guvernul rus.

Ucraina: mită de 5 mil. $ oferită în cazul Burisma, dar „fără legătură cu Biden”

La Kiev, oficiali ucraineni au afirmat că li s-a propus o mită de 5 milioane $ pentru a pune capăt investigației privind compania de energie Burisma pentru care a lucrat o vreme Hunter Biden, fiul candidatului democrat la prezidențiale Joe Biden.

Artem Sîtnik, șeful Agenției naționale anti-corupție NABU a spus sâmbătă că trei persoane au fost arestate în legătură cu tentativa de mituire. Banii au fost găsiți în cash și expuși presei în saci de plastic.

Autoritățile afirmă însă că cei doi Biden, fiul și tatăl, nu apar nicăieri în investigație.

Se crede că tentativa de mituire a avut ca scop ușurarea cazului fondatorului Burisma, Mikola Zlocevski, care trăiește în străinătate.

Politică și cinema

Tot pe fundalul manifestațiilor anti-rasism care se extind în tot Occidentul, s-a anunțat de la Hollywood că Oscarurile vor introduce de acum înainte „criteriul diversității” pentru selecția filmelor.

Și, rămânând în domeniul intruziunii politicului în cinematografie, o serie de revelații au confirmat vechile bănuieli în legătură cu răspândirea, la începutul anilor 1970, de către FBI a unor știri false în legătură cu actrița americană, exilată în Franța, Jean Seberg, ceea ce a făcut-o să se sinucidă în 1979. La un an după moartea ei avea să se sinucidă și soțul ei, marele scriitor francez Romain Gary.

Și, rămânând la revelații, The Guardian a publicat în ajunul weekendului un articol-analiză-interviu cu Fiona Hill, fosta consilieră pentru Rusia a lui Trump, cea care a asistat la întâlnirile lui Trump cu Putin și care avea să depună mărturie împotriva lui în tentativa eșuată de impeachment din toamna trecută. (În treacăt fie spus, Fiona Hill mai făcuse câteva suculente dezvăluiri și despre legăturile misterioase ale româncei Ana Birchall cu fostul ambasador al lui Trump la UE Gordon Sondland, despre care am mai scris aici.)

Printre alte remarci despre putere și populism, Fiona Hill spune pentru The Guardian că „guvernele populiste nu se pricep deloc, prin definiție, la gerarea problemelor politice și sociale complexe. Dacă liderii sunt buni la guvernare, atunci nu au nevoie de populism ca să fie aleși.”

Iar printre anecdotele povestite de ea mai este și aceea că la una din conversațiile cu Putin, Trump, văzând-o că ia note, crezuse că e o secretară și era gata s-o pună să-i dactilografieze un comunicat.

Facebook Forum

Marea Britanie a relaxat restricțiile anti-COVID. Îngrijorările rămân
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:42 0:00
XS
SM
MD
LG