Maroš Šefčovič a explicat, în cadrul Forumului de Securitate Atlantic-Marea Neagră organizat de Institutul Aspen România, că noile perspective sunt cauzate de inter-conectivitatea tot mai accentuată între oameni și regiuni și de presiunea permanentă asupra biodiversității.
Dezvoltarea agriculturii și extinderea orașelor au redus spațiul disponibil faunei, iar comunitățile ar trebui să se pregătească pentru schimbările cauzate de această situație. „Ultimul an ne-a dat tuturor, întregii omeniri, o lecție importantă. Ce am învățat noi, în Uniunea Europeană, este că trebuie să sporim în mod semnificativ posibilitățile de producție a medicamentelor necesare, a vaccinurilor”.
Comisarul european a arătat că Uniunea a reușit să se adapteze cât de rapid a fost posibil, și un număr important de cetățeni europeni sunt acum vaccinați, iar Europa rămâne principalul exportator de vaccin, cu peste 200 de milioane de doze exportate până acum. Însă lucrurile ar trebui să se poată întâmpla mai rapid, a admis acesta.
Europa trebuie să fie pregătită pentru a reacționa mai repede, pentru a avea oamenii de știință pregătiți, în locurile potrivite și cu finanțarea de care au nevoie, a spus Maroš Šefčovič. Noile variante ale virusului, care pot apărea oriunde în lume și pot ajunge rapid oriunde în lume, sunt o provocare pentru care Europa ar trebui să fie mai bine pregătită, a conchis acesta.
În cadrul aceleiași discuții, Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că există patru dimensiuni majore ale modificărilor prin care trece omenirea, modificări care trebuie luate în considerare cu prioritate, la nivel global:
- „extinderea digitalizării în toate aspectele activității umane;
- combaterea schimbărilor climatice, o temă de interes major pentru NATO și care trebuie abordată și în cooperare cu țările cu care relațiile nu sunt favorabile;
- costurile rezilienței și ale redresării societăților după șocuri majore, care reprezintă, de fapt, investiții într-un viitor sustenabil;
- cerințele securității naționale, pe care o dorește fiecare națiune, și pe care NATO nu o poate impune, dar o poate educa și coordona pentru un viitor mai predictibil;"
La rândul său, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat în cadrul conferinței organizată de Aspen Institute România că pandemia a scos la iveală instrumente care pot ajuta așa-numita reziliență nord-atlantică: mai multă solidaritate, mai multă cooperare internațională, noile dimensiuni ale implicării UE în politica de sănătate. El a semnalat implicarea NATO în misiuni precum transportul de echipamente medicale, posibilitatea exploatată cu succes de România în pandemie, cu prilejul aducerii de echipamente medicale din Coreea de Sud.
Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență
În timpul vizitei de luni la București, comisarul european Maroš Šefčovič, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și liderii politici de la București vor participa la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC).
Ministrul de externe, Bogdan Aurescu a explicat că, în contextul provocărilor pandemiei, România a considerat necesară înființarea acestui centru care să analizeze, fără a concura cu alte instituții de acest gen, reziliența la influențele negative venite din afara structurii europene și nord-atlantice. Dar, a subliniat, luni, ministrul de externe, Centrul va analiza și modul în care aceste structuri își pot ajuta partenerii și vecinii să reziste și să răspundă la amenințări. În fine, cu ajutorul experților români și străini, Centrul se va ocupa de chestiunile legate de reziliența infrastructurii de comunicare și transport, precum și de conturarea răspunsurilor optime la amenințările tehnologice.
Potrivit MAE, E-ARC va promova „obiectivele României, NATO și ale UE în domeniul rezilienței și va facilita un răspuns cuprinzător la nivel guvernamental și al societății pentru amenințările complexe care caracterizează mediul de securitate actual”. Acesta va permite dezvoltarea de programe și inițiative în:
- combaterea și reducerea riscurilor prin anticipare și adaptare;
- dezvoltarea de instrumente analitice și bune practici;
- cooperarea practică în cercetare, educație, pregătire profesională și exerciții comune.
