Actualizare 17:00 - Discuțiile din Comisia de buget la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2025 s-au blocat marți după ce deputatul USR Claudiu Năsui a descoperit că în bugetul pentru Curtea Constituțională erau incluși și bani pentru medicamente în valoare de 700.000 de lei.
Banii ar fi fost destinați cheltuielilor pentru medicamente destinate atât actualilor, cât și foștilor judecători ai Curții Constituționale, precum și pentru personalul CCR, spune deputatul USR, Claudiu Năsui.
Actualizare 15:46 - Proiectul de buget al MApN pentru 2025, a fost avizat marți favorabil în comisiile reunite de apărare ale Parlamentului. Ministerul Apărării va avea alocat un buget de peste 42 de miliarde de lei, echivalentul a peste 8,4 miliarde de euro, adică 2,24% din PIB.
O treime din bugetul Apărării va fi alocat achizițiilor militare.
„Este al nouălea an consecutiv în care România alocă minimum 2 la sută din PIB pentru apărare și în care peste 30 la sută din bugetul MApN este destinat înzestrării. De asemenea, este un buget care ține cont de situația de securitate din proximitatea României și de apartenența țării noastre la structurile aliate ale NATO și la misiunile UE”, a declarat Angel Tîlvăr.
În cifre, MApN va avea alocată, prin prevederile proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2025, suma de 42,755 mld. lei (2,24 % din PIB), din care 37,121 mld. lei (1,94 % din PIB) la sursele de finanțare „Buget de stat” și „Credite externe”. Din bugetul total repartizat, fonduri în cuantum de 13,791 mld. lei (32,25%) sunt planificate pentru achiziția de echipamente majore cu destinație militară. Art. 39 al proiectului de lege amintit prevede alocarea pentru apărare a creditelor bugetare reprezentând maximum 2,5 % din produsul intern brut, în funcţie de stadiul derulării programelor de înzestrare ale Ministerul Apărării Naţionale.
Ministrul a arătat că bugetul prezentat spre adoptare Parlamentului permite MApN onorarea obligațiilor asumate de România la organizațiile internaționale (bugetele comune NATO, NSPA etc.), precum și finanțarea în condiții corespunzătoare a misiunilor Armatei României, inclusiv susținerea unor efective semnificative în teatrele de operații din Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Republica Centrafricană și Marea Mediterană, sub egida NATO și a UE.
Ministrul susține că MApN a înregistrat în anul 2024 un sold pozitiv la nivelul raportului intrări-ieşiri în/din sistem, de peste 6.400 de persoane (militari și personal civil).
Referitor la prioritățile anului 2025 în domeniul achizițiilor de tehnică militară modernă, ministrul Tîlvăr a amintit sistemele de rachete antiaeriene cu bătaie scurtă și foarte scurtă SHORAD/VSHORAD, „Maşina de luptă a infanteriei pe şenile” (MLI), „Sistem de armament individual tip NATO”, sistemele moderne de comandă-control pentru eșaloane de tip batalion, brigadă și divizie (C4I cu capabilități ISTAR), „Transportor blindat pentru trupe – Etapa a II-a”, navele de patrulare maritimă și modernizarea fregatelor T22R.
În context, a fost precizat că proiecția alocărilor bugetare pentru perioada 2025-2028 va asigura cadrul pentru un ritm susținut al modernizării Armatei României, atât în ceea ce privește achizițiile de echipamente militare, cât și a infrastructurii (inclusiv cea medicală și de învățământ).
„Toate programele de achiziție inițiate de MApN, precum și cele care sunt în pregătire, sunt aliniate prevederilor OUG nr. 124/2023 privind derularea operațiunilor de cooperare tehnologică şi industrială în domeniile apărării şi securităţii, ceea ce creează premisele pentru implicarea operatorilor economici din industria națională de apărare în cadrul principalelor programe de înzestrare derulate de Ministerul Apărării Naționale”, a arătat Tîlvăr.
- Primul care a trecut de de comisiile de specialitate a fost Bugetul Consiliului Concurenței pentru anul 2025, în valoare de 106 milioane de lei, avizat cu 31 de voturi pentru și 22 împotrivă.
- De asemenea, Bugetul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, în valoare de 5,856 miliarde de lei, a fost votat, marți, în comisiile de specialitate ale Parlamentului, cu 57 de voturi pentru și 35 împotrivă.
- Și Bugetul Ministerului Energiei(15,274 miliarde de lei) a fost votat în comisiile de specialitate ale Parlamentului, cu unele amendamente admise, cu majoritatea voturilor favorabile, 23 împotrivă și o abținere.
- Proiectul de buget al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a fost admis favoravil cu amendamente respinse. Proiectul a fost avizat favorabil cu 29 de voturi pentru și 23 împotrivă. Bugetul Muncii are este compus din credite bugetare de 96,1 miliarde lei, în creștere cu 17% față de 2024, și din credite de angajament în valoare de 95,6 miliarde lei, în creștere cu 15% față de 2024.
- Comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului au acordat aviz favorabil și proiectului de buget al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu 23 de voturi pentru și 14 împotrivă. Pentru 2025, bugetul transporturilor este de 43,27 miliarde de lei, un buget cu aproape 20% mai mare decât cel de anul trecut care a fost de 36,26 miliarde lei.
Tanczos Barna: Salariile și pensiile sunt la nivelul anului 2024, dar nu există indexări în 2025
Prezent la dezbaterile din Parlament, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat că bugetul pentru 2025 s-a făcut pe baza impozitelor și taxelor în vigoare.
„Măsurile au fost luate de Guvern în decembrie și am făcut calculul bugetului bazându-ne pe impozitele și taxele care sunt astăzi în vigoare și n-avem nicio intenție să modificăm aceste impozite și taxe. Reducem cheltuielile și ne încadrăm în 7% deficit. (...) O să fac tot posibilul să ducem la bun sfârșit acest buget fără să modificăm taxe și impozite în 2025, acesta este obiectivul nostru primordial și sunt convins că, dacă reușim să ținem sub control cheltuielile, vom reuși acest lucru fără nicio problemă”, a spus Tanczos Barna.
El a adăugat că economia României câștigă din ce în ce mai multe competiții în raport cu celelalte state membre ale Uniunii Europene din această regiune, din Europa Centrală și de Est, este o economie sănătoasă, robustă și cu indicatori „care ne dau motiv de mândrie”, precum PIB-ul per capita, creșterea economică constantă, productivitatea muncii sau investițiile din buget.
Ministrul de Finanțe afirmă că bugetul pe acest an prevede bani pentru plata salariilor și pensiilor la nivelul anului 2024, dar nu există „spațiu fiscal” pentru indexări în 2025.
„Calculele sunt făcute pe impozitele și taxele aflate în vigoare acum și în bugetul anului 2025 nu există spațiu pentru indexări, indexarea salariilor și pensiilor. La acest capitol ne-am asigurat că putem plăti salariile și pensiile la nivelul anului 2024. Este o o chestiune foarte importantă, pentru că orice exagerare ar putea să genereze dezechilibre care să pună în pericol inclusiv aceste plăți. Deci, plătim salariile, plătim pensiile la nivelul anului 2024. Nu avem acum spațiul fiscal pentru indexări”, a declarat ministrul Finanțelor, după dezbaterile pe acțiuni generale în bugetul de stat pe 2025, susținute în comisiile reunite de buget-finanțe din Parlament.
În ceea ce privește ajutoarele one-off, Tanczos a precizat că acestea sunt în valoare toală de 2 miliarde de lei, dar în acest moment nu este detaliată alocarea, care intră în atribuțiile Ministerului Muncii.
„Nu avem detalii de la Ministerul Muncii și nu avem niciun detaliu nici cu privire la tranșe, nici cu privire la plafoane, nici ca plată. Deci așteptăm o săptămână, două, câteva săptămâni după aprobarea bugetului și sper să primim propunerea de Ministerul Muncii”, a adăugat Tanczos Barna.
Bugetul de stat pentru 2025 este construit pe o creștere economică de 2,5%, o inflație medie anuală de 4,4% și un deficit de 7,04% din PIB.
Produsul Intern Brut este estimat la 1.912,6 miliarde de lei prețuri curente, în condițiile unor venituri de peste 667,523 miliarde de lei și ale unor cheltuieli de 802,170 miliarde de lei. Ponderea cheltuielilor totale în PIB este estimată la 41,9%%, iar cea a veniturilor la 34,9% din PIB.
Miercuri, 5 februarie 2025, începând cu ora 14,00, conform programului anunțat de Parlament până în prezent, Senatul și Camera Deputaților se reunesc în plen pentru dezbaterea celor două acte normative.
Votul final este programat pentru joi.
Știre în curs de actualizare
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
