Proiectul bugetului de stat a fost adoptat vineri de plenul Parlamentului, după dezbateri la foc continuu care au durat cinci zile, cu 275 de voturi pentru, 122 de voturi împotrivă și două abțineri.
Președintele Klaus Iohannis a reacționat imediat după adoptarea bugetului precizând că această formă propusă de PSD-ALDE și adoptată de Parlament „arată disprețul total al coaliției majoritare față de așteptările românilor, care vor o guvernare responsabilă și credibilă, preocupată de nevoile reale ale oamenilor”.
Șeful statului a mai spus că „acest buget reprezintă cel mai elocvent exemplu al unei guvernări care amanetează viitorul românilor” și că în loc să fie un buget credibil și sustenabil, „bugetul PSD-ALDE este din nou pe contrasensul realităților economice și al așteptărilor cetățenilor”. Pe de altă parte, de la tribuna Parlamentului, premierul Viorica Dăncilă prezenta proiectul de buget pe 2019 ca fiind unul „realist și cu perspectivă de dezvoltare pentru România”.
Klaus Iohannis trece la capitolul „beneficii reale” doar majorarea alocațiilor copiilor, făcută printr-un amendament al unui liberal.
Astfel, de la 1 martie, alocațiile copiilor se vor majora astfel: pentru cei cu vârste între 0 și 2 ani, creșterea este de la 200 de lei la 300 de lei, iar pentru toți ceilalți, de la 84 de lei la 150 de lei. Amendamentul a aparținut liberalului Robert Sighiartău. Însă pentru a putea fi susținută această creștere, de peste 2 miliarde de lei, sacrificat va fi deficitul bugetar, care urcă de la 2,55%, cât era prevăzut în proiectul trimis de Guvern, la 2,76%.
Dacă este consecvent cu propriile declarații, ar trebui ca președintele să nu promulge bugetulAdrian Moraru, directorul IPP
Dacă, în propunerea inițială, această creștere trebuia susținută din excedentul bugetului asigurărilor sociale, liderul PSD Liviu Dragnea a spus răspicat că sursa de finanțare o va constitui majorarea deficitului bugetar.
Cu toate că președintele Iohannis nu a spus explicit ce decizie va lua în ceea ce privește bugetul, mai sunt și alte amendamente adoptate de Parlament, care pot pune sub semnul întrebării promularea bugetului de către șeful statului. De pildă, tăierea bugetelor serviciilor secrete.
Printr-un amendament propus de Liviu Dragnea au fost reduse în cele din urmă bugetele Serviciului Român de Informații (SRI), Serviciului de Informații Externe (SIE) și Serviciului pentru Protecție și Pază (SPP), cu 525 milioane de lei (peste 110 milioane de euro) cumulat, potrivit Agerpres.
Cu toate că inițial, comisiile reunite de buget-finanțe au decis doar reducerea bugetului SPP cu 50 de milioane de lei și cel al SRI cu 150 de milioane de lei, bani alocați programului referitor la Diabetul juvenil, în plen, s-a hotătât tăierea bugetului SRI cu încă 295 de milioane de lei pentru programele privind carența de vitamina D, testările prenatale și testele privind markerii tumorali. În final deci, s-au votat exact tăierile la bugetele serviciilor secrete dorite de Dragnea.
Propunerile de buget pentru 2019 ale instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale au fost însă deja avizate în ședința CSAT, de la finalul anului trecut.
Chiar la începutul acestei săptămâni, Klaus Iohannis a reacționat dur față de aceste propuneri ale lui Liviu Dragnea, caracterizându-le ca fiind „demersuri populiste, care riscă să vulnerabilizeze România”, solicitând atunci Parlamentului să revină la alocările bugetare inițiale, propuse de Guvern și avizate de CSAT în luna decembrie a anului trecut.
„Dacă este consecvent cu propriile declarații ar trebui ca președintele să nu promulge bugetul”, a spus, pentru Europa Liberă, Adrian Moraru, directorul Institutului pentru Politici Publice (IPP).
Adrian Moraru atrage atenția că șeful statului poate să respingă doar o singură data legea bugetului: „apoi se va reveni cu bugetul la Parlament, iar dacă Parlamentul își va păstra aceste opțiuni, la retrimiterea la Cotroceni, președintele va fi obligat să îl promulge”.
Totuși, directorul IPP subliniază faptul că în condițiile în care bugetele serviciilor secrete sunt decise în ședinta CSAT, ale cărei hotărâri sunt obligatorii, ar putea exista un conflict instituțional între CSAT și Parlament. „Rămâne de văzut care vor fi căile de atac ale președintelui și în această direcție, dincolo de abilitățile de a promulga sau nu legea. Poate să o trimită și la CCR”, a mai spus el.
