Linkuri accesibilitate

Bugetul pe 2019: Pensiile, salariile și ajutoarele sociale- 20,7% din PIB, investițiile-4,6%


Construit pe prognozele considerate „mult prea optimiste” ale Comisiei Naționale de Prognoză, proiectul privind bugetul de stat a fost publicat joi noaptea de Ministerul de Finanțe.

Astfel, bugetul a fost construit pe un Produs Intern Brut (PIB) de 1.022,5 de miliarde de lei, cu o creștere economică de 5,5%, bazată tot pe consum, o inflație de 2,8% și un deficit bugetar de 2,55%.

Potrivit proiectului, veniturile la bugetul de stat consolidat reprezintă 341 de miliarde de lei, adică 33,4% din PIB, în timp ce cheltuielile se ridică la 367,6 miliarde de lei (aproape 36% din PIB), iar deficitul este de 26 de miliarde de lei.

Salariul mediu net este și el estimat la 3.085 de lei, iar cursul mediu euro leu care a fost luat în calcul este de 4,67 de lei/un euro, valoarea fiind cea de la nivelul lunii octombrie 2018. Astăzi, Banca Națională a României a afișat un curs de 4,7517 de lei pentru un euro.

În plus, în condițiile în care companii din aproape toate industriile se plâng de lipsa forței de muncă specializate, potrivit proiectului de buget „se aşteaptă o majorare a numărului de salariaţi de 3,4%, concomitent cu reducerea ratei şomajului înregistrat la 3,2% la sfârşitul anului 2019”.

Dincolo de cifrele „roz” proiectate de Guvern, economiștii consultați de Europa Liberă au atras atenția de mai multe ori că economia românească este puternic conectată la ceea ce se întâmplă în UE. Iar instituțiile financiare internaționale anunță nori negri asupra economiilor europene: deja Italia a intrat în recesiune, în Germania producția industrială a înregistrat scăderi – un semn că economia germană pierde din avânt. Un Brexit dur ar putea pune și el probleme creșterii economice generale și ar putea declanșa reacții negativ în lanț.

Recent, Fondul Monetar Internațional a atenționat recent că economiile emergente din Europa vor avea o încetinire a creșterii. Mai mult, principalele bănci din România au redus și ele previziunile legate de creșterea economică: ING estimează o creștere de 4,5%, Unicredit de 3%, iar Raiffeisen de 2,5%.

Totuși, riscurile legate de construirea unui buget pe o creștere a PIB-ului nerealistă ar însemna ca, pe parcursul anului, să apară o discrepanță între veniturile prognozate și cele realizate, în condițiile în care majoritatea cheltuielilor sunt obligatorii, cum ar fi cele salariile sau cheltuielile sociale.

Analistul economic Aurelian Dochia a explicat, pentru Europa Liberă, că, în aceste condiții, deficitul ar trebui să crească: „și astfel de estimări de creștere a deficitului de peste 3% în 2019 sunt făcute de toată lumea, inclusiv de Comisia Europeană”.

„O prognoză până la urmă este o estimare. Dar și probabilitățile au șansele lor de realizare. Nu poti să îți faci bugetul cu așa ceva. Cu o prognoză extrem de optimistă, ce sa mai tai la rectificare, dacă au crescut cheltuielile și sunt rigide?”, argumentează un specialist în domeniul financiar care a dorit să își păstreze anonimatul, consultat de Europa Liberă.

Principalele prevederi ale bugetului pe 2019

Cheltuielile de personal, ca urmare a majorărilor aplicate în sistemul bugetar reprezintă 102,4 miliarde de lei (aproape 28% din totalul cheltuielilor bugetare), în timp ce cheltuielile cu asistența socială reprezintă alte 109 miliarde de lei (30% din cheltuielile totale). În total, cheltuielile de personal și cele pentru asistența socială reprezintă 20,7% din PIB. De altfel, în proiectul de buget este menționat că cea mai mare creștere ca pondere în PIB o înregistrează cheltuielile cu asistența socială (10,7%) datorită majorării punctului de pensie.

În schimb, pentru investiții au fost alocate doar 47 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă 4,6% din PIB.

La nivelul ministerelor, principalii „răsfățați” ai bugetului sunt Ministerul Educației, al Sănătății, și al Transporturilor. Astfel, Educația primește cu 46% mai mulți bani, ajungând la un buget de 30,8 miliarde de lei, Ministerul Sănătății înregistrează un plus de peste 64%, fiindu-i atribuit un buget de 9,4 miliarde de lei, iar Transporturile primesc 11,6 miliarde de lei, cu 55% mai mult față de anul anterior.

La polul opus, Ministerul Energiei, primește 250 de milioane de lei, cu 13% mai puțini bani față de anul trecut, la fel și Ministerul Comunicațiilor, care are un buget mai mic cu 20%, și Ministerului pentru Mediul de Afaceri, cu aproape 30% mai puțin. Mai puțini bani va primi și Ministerul Finanțelor – Acțiuni generale, cu 1,3%.

Dacă cele patru servicii – SRI, SIE, STS și SPP – au bugete cumulate care ajung la 3,17 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 14%. În schimb, Direcția Națională Anticorupție (DNA) are un buget cu 6% mai mic față de anul trecut. Și cultelor religioase li se taie din bani. Acestea vor primi cu aproape 34% mai puțin față de anul anterior.

Pe de altă parte, Senatul are un buget cu 9,3% mai mare, ajunând la 210 milioane de lei, iar Camera Deputaților primește 446 de milioane de lei, un plus de 9,7%.

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG