La ședința de marți participă Dragnea, Tăriceanu, premierul Dăncilă și ministrul finanațelor Teodorovici. Această întâlnire are loc după ce luni negocierile în același format au ținut aproape cinci ore. Principala problemă se pare că o constituie bugetele locale, care au provocat reacția vehementă a mai multor primari, inclusiv ai PSD, printre care s-a remarcat Gabriela Firea.
Dar bugetul are probleme mult mai mari, după au avertizat Consiliul fiscal și agenția de rating Fitch.
Consiliul fiscal atrage atenția că scenariul pe care a fost construit bugetul pe 2019, în care economia românească va avansa cu 5,5%, este „excesiv de optimist” în raport nu doar cu evaluările altor instituții, ci și în contextul încetinirii preconizate în zona euro și la la nivel global.
„Adoptarea intempestivă a unor măsuri fiscale (prin OUG nr. 114/2018), cu impact negativ asupra economiei (precum introducerea taxei pe activele bancare și taxarea suplimentară din sectoarele energetic și comunicații), este de natură să amplifice riscurile externe mai sus menționate. În acest context, menținerea ipotezei de accelerare a creșterii economice reale la 5,5% în 2019 (comparativ cu un nivel situat probabil între 4 și 4,5% în 2018) în varianta de proiecție a cadrului macroeconomic elaborată ulterior adoptării OUG nr.114/2018 apare drept surprinzătoare și, în opinia Consiliului fiscal, nejustificată”, potrivit documentului Consiliului Fiscal, organism condus de economistul Ionuț Dumitru.
Nu este însă singura instituție financiară care atrage atenția asupra carențelor proiectului de buget. La rândul ei, agenția de rating Fitch a atras atenția că bugetul pentru 2019 vizează o reducere a deficitului bugetar însă se bazează pe ipoteze optimiste și nu reușește să clarifice incertitudinile legate de noua taxă pe activele bancare. Agenția de rating se declara sceptică în legătură cu menținerea deficitului bugetar la 2,6% din PIB, așa cum este prevăzut în proiectul Guvernului.
În opinia făcută publică marți, Consiliul fiscal explică faptul că un alt aspect problematic al proiectului de buget îl reprezintă și dinamica numărului de angajați și a câștigului salarial brut în sectorul concurențial, prevăzute să crească cu 3,7% și respectiv 13,8%.
Toate acestea în condițiile în care datele Institutului Național de Statistică arată o încetinire a ritmului de creștere a numărului de salariați din sectorul privat (de la 4% în 2016, la 3,2% în 2017 și 1,7% în primele trei trimestre ale anului trecut). Totodată, ritmul anual de creștere al salariului brut din sectorul privat este și el peste media cu care a crescut în ultimii trei ani 10,7% în 2016, 12% în 2017, respectiv circa 11,2% în ianuarie-noiembrie 2018), mai este menționat în documentul Consiliului fiscal.
„Apreciem că ipotezele cu privire la dinamicile variabilelor de piața muncii apar ca excesiv de favorabile și improbabil a se materializa la nivelurile preconizate. De asemenea, considerăm că a lua în calcul ipoteze excesiv de optimiste cu privire la evoluțiile de pe piața muncii intră în contradicție cu dezideratul unei gestiuni prudente a politicii fiscale”, mai arată documentul.
Consiliul fiscal menționează rezerve și cu privire la evoluția veniturilor din TVA din proiectul de buget, fiind „o supraevaluare semnificativă a acestora chiar în contextul utilizării scenariului macroeconomic oficial”. Această supraevaluare s-ar ridica la 5 miliarde lei și nu iau în considerare eventualul impact advers al unor evoluții macroeconomice mai puțin favorabile decât cele luate în considerare în construcția bugetară.
De asemenea, proiectul de buget include venituri excepționale de 2,1 miliarde de lei din închirierea benzilor de frecvență 5G. Consliul Fiscal estimează că este „foarte probabil ca taxarea suplimentară a sectorului telecom prin OUG nr. 114/2018 să fie de natură să facă problematică obținerea acestor venituri, având în vedere posibilele reevaluări ale planurilor de expansiune de către operatorii din domeniu”.
În fine, proiectul de buget vizează o „expansiune de proporții a cheltuielilor cu investițiile” (de la 34,2 miliarde de lei în 2018 la 47,1 miliarde de lei în 2019), bazându-se pe intrările anticipate din fonduri structurale și de coeziune de la UE, al căror beneficiar final este sectorul public (de la 5,2 miliarde de lei în 2018, la 15,1 miliarde de lei în 2019).
Consiliul fiscal atrage atenția că execuțiile bugetare istorice consemnează în mod constant deviații considerabile de la sumele bugetate inițial ori în urma rectificărilor bugetare în sensul unor cheltuieli de investiții inferioare alocărilor, iar o evoluție similară este probabilă și pentru anul 2019.
În condițiile în care există o supraestimare a veniturilor din TVA (cu circa 5 miliarde de lei) și a celor din contribuții sociale si impozit pe venit (cu circa 3,5 miliarde de lei), compensate parțial de veniturile din taxa pe activele sectorului bancar neluate în calcul în construcția bugetară (evaluate de Consiliul Fiscal, în condițiile curente, la circa 4 miliarde de lei), există riscul ca, la finalul anului, deficitul bugetar să fie „în imediata vecinătate a nivelului de 3% din PIB”.
La aceasta se adaugă și posibilitatea apariției unor evoluții macroeconomice mai proaste decât cele luate în calcul la construcția bugetară care ar conduce la presiuni asupra deficitului bugetar, existând chiar riscul depășirii limitei de 3% din PIB.
