14 ianuarie 1989

Soarele răsare la 7.49 și apune la 17.00 Vremea va fi frumoasă în zonele deluroase și de munte și în general închisă cu ceață dimineața și noaptea în restul teritoriului. Maxime între 3 și 10 grade. Minime noaptea de -8 și +2 grade.

Întreaga presă e animată la roșu de concluziile ședinței Comitetului politic executiv al CC al PCR care s-a desfășurat pe 13 ianuarie. Acolo s-au discutat Măsurile pentru îndeplinirea planului pe ianuarie și pe întregul trimestru I al anului 1989. Nicolae Ceaușescu „a cerut să ia măsurile ce se impun pentru o cât mai temeinică organizare a muncii, desfășurarea corespunzătoare a producției, pentru întărirea ordinii, disciplinei și a spiritului de răspundere în toate domeniile de activitate (...)

” Secretarul general PCR și-a exprimat convingerea că toți oamenii muncii vor acționa cu dăruire și abnegație în spirit revoluționar, pentru înfăptuirea exemplară a planului pe anul 1989” ca să întâmpine cum se cuvine a 45-a aniversare a eliberării țării „de sub jugul fascist” și Congresul XIV PCR.

La rândul ei, Elena Ceaușescu le adresează o scrisoare celor care i-au trimis mesaje și telegrame de felicitare cu prilejul zilei de naștere și a îndelungatei activități revoluționare. Le mulțumește că-i apreciază „activitatea revoluționară” și contribuția la dezvoltarea „științei, educației, la ridicarea bunăstării materiale și sprituale ale națiunii.”

Scânteia îi îndeamnă pe oameni să aplice principiile enunțate de Ceaușescu la ședința Consiliului Politică și să facă totul ca „sistemele de irigații să funcționeze ireproșabil pe întreaga suprafață amenajată.” De asemenea, „pentru dezvoltarea puternică a zootehniei, pajiștile natural, gospodărite rațional!” Cazul prelucrat de ziar este cel al județului Hunedoara unde pășunile erau mai mult de jumătate în proprietatea crescătorilor de animale ceea ce, se spune, duce la o scădere a randamentului pajiștilor și la o producție animalieră mai mică decât prevede programul de ameliorare a pajiștilor adoptat în 1987.

În Scânteia Ioan Stănescu mediază o dezbatere pe tema „Conștiința socialistă- factor al dezvoltării societății noastre” în cadrul căreia Ana Bazac spune că „(...) azi e tot mai larg recunoscut că succesul în munca educativă nu poate fi asigurat numai de conținutul nou al mesajului său” și că „procesul construcției socialiste are prin el însuși puternice valențe demonstrative, educative.” Veronica Dediu o completează spunând că „În spiritul cerințelor și îndemnurilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, munca politico-educativă trebuie să devină o forță mai puternică a progresului societății noastre, o adevărată forță motrice a înaintării întregului nostru poporul pe calea socialismului și comunismului.” O completează Florin Georgescu spunând că „Climatul democratic al relațiilor sociale și politice din socialism nu se rezumă (...) la un set de principii (...) ci este în primul rând viață trăită într-un anumit fel, este modul în care oamenii înțeleg să-și făurească în mod conștient propriul destin” pentru că așa cum s-a subliniat la ședința comună a Comitetului Central, „în toate sectoarele de activitate dispunem astăzi de condițiile necesare pentru realizarea obiectivelor pe care ni le-am propus.” Cum altfel, după cum constată și Adrian Vasilescu pe aceeași pagină a oficiosului PCR, de vreme ce climatul creativității este climatul înaltelor performanțe. Or creativitatea, spune el, este, în primul rând, înzestrarea tehnică alături de organizarea tehnologică.

De scris lui Ceaușescu îi scrie și activul de comandă și de partid al Ministerului de Interne pe tema bilanțului anual ministerial. Milițienii și securiștii spun că „animați mereu de luminosul dumneavoastră exemplu de muncă și viață, de abnegație și patriotism înflăcărat, de pasiune și dăruire revoluționară, vă asigurăm, mult stimate și iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, că vom acționa cu toată hotărârea și energia pentru realizarea în practică a istoricelor hotărâri ale Congresului al XIII-lea și Conferinței Naționale ale partidului, a prețioaselor dumneavoastră ordine, orientări și indicații, aducându-ne astfel împreună cu întregul nostru popor, o contribuție și mai însemnată la apărarea valorilor materiale și spirituale ale societății, la ridicarea necontenită a României socialiste pe cele mai înalte culmi de progres și civilizație.” Și Yasser Arafat îi scrie să-i mulțumească pentru mesajul de felicitare pe care i l-a adresat Ceaușescu cu ocazia celei de-a 24-a aniversări a Revoluției Palestiniene. „Poporul palestinian, sub conducerea Organizației pentru Eliberarea Palestinei, dă o înaltă apreciere (...) eforturilor dumneavoastră sincere și neobosite îndreptate spre realizarea unei păci juste, trainice și globale în zonă și convocarea unei conferințe internaționale pentru pace în Orientul Mijlociu.”

Aniversarea lui Eminescu nu ocupă prea mult loc în această frenezie revoluționară. Pe pagina de cultură a Scânteii este amintită într-un colț de pagină cu un text tulbure-poetizant semnat de Emilia Șt. Milicescu. „Eminescu... Cred că din străfundurile mileniilor genezei noastre ca popor distinct de toate cele ce vor fi trăit cândva, un punct în mișcare, mult mai slab ca boaba spumei a pornit să concentreze, ca în cercurile succesive ale unui copac uitat de timp, in miezul lui de incandescență, toate virtuțile pe care strămoșii noștri vâslind din greu, pe valurile înalte și prăpăstuite ale vieții, le-au dobândit, veghind mereu să aleagă binele de rău, frumusețea de hidoșenie, de la pământul pe care l-au călcat, până la cerul spuzit de stele.” Și continuă încă două coloane pe același ton imnic. Prizărit, în colțul de jos al primei pagini din România liberă, apare un capăt de articol dedicat zilei de naștere a lui Eminescu, semnat de Ion Dodu Bălan. Se încheie cu: „Vremea noastră în care s-a făcut dreptate atâtor scriitori mai ales după Congresul al IX-lea al partidului, a făcut din Eminescu un poet de suflet al fiecărui român. În climatul de stimă și admirație al Epocii Ceaușescu -omul care a spulberat prejudecățile și dogmele privitoare la atâția mari scriitori români și care făceau din Eminescu un poet feudal - opera poetului nostru național a cunoscut o impresionantă răspândire în păturile cele mai largi ale poporului, personalitatea sa a fost nemurită în monumente impunătoare, locurile pe unde a trăit au devenit locuri de pelerinaj național, iar numele său ilustru stă pe firmamentul multor prestigioase instituții de învățământ și cultură căci oamenii de azi știu că cine-și cinstește înaintașii pe sine se cinstește. Lucrul acesta se va vedea mai mult ca oricând anul acesta, anul centenarului trecerii sale în eternitatea gloriei românești în rândul celor fără de moarte.”

Pe pagina de politică externă al României libere Corneliu Vlad avertizează că Războiul stelelor este „ o uriașă risipă și deturnare de resurse.” În vreme ce pe ultima pagină a Scânteii, Gheorghe Cercelescu avertizează, în spiritul acelorași teze și principii enunțate de Ceaușescu, că previziunile economice sunt sub semnul crizei și instabilității. Economia capitalistă e în scădere, săracii îi subvenționează pe bogați, se adâncesc decalajele economice. „Desigur, toate acestea sunt probleme complexe, dificile, dar nu imposibil de soluționat. Nicolae Ceaușescu desprinde din analiza evenimentelor o concluzie profund optimistă și mobilizatoare, arătând că dacă se va da dovadă de realism politic, dacă eforturile vor concentrate pentru învingerea greutăților economice, este posibil ca încă în 1989 unele dintre aceste greutăți să fie depășite, punându-se bazele unei colabărări economice reciproc avantajoase care ar răspunde aspirațiilor de progres ale tuturor statelor.”

La cinematografe rulau, printre altele, Chirița în Iași, Miracolul, Evadarea, Să-ți vorbesc despre mine, Cantemir, Hanul dintre dealuri, Unde ești, copilărie, Moment glorios, Sora 13 și Sentință suspendată.