Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 6 martie 1989


Ceaușescu întâlnindu-se, în noiembrie 1978, cu reprezentanții Armatei și ai serviciilor secrete, cele două falange care, alături de MAN, i-au asigurat supraviețuirea aproape un sfert de veac la putere. Fototeca online a comunismului românesc, cota 303/1978

Luni 6 martie 1989

Vreme închisă în est și sud-est. Cerul va fi aici mai mult noros. Pe alocuri, precipitații slabe, mai ales ploaie. În zonele subcarpatice și montane, precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Temperaturi maxime în est se vor situa între două și șapte grade. În celelalte regiuni ele vor fi cuprinse între patru și 12 grade. Cele minime vor fi cuprinse între minus cinci și plus trei grade.

Profesorul universitar Ștefan Lache serbează, pe prima pagină a României libere, 44 de ani „de la instaurarea guvernului revoluționar democratic de la 6 martie 1945.” Universitarul spune că după „revoluționarul moment de la 23 August 1944” partidul comunist a ținut seama de împrejurările internaționale, a apreciat în mod realist dimensiunile și implicațiile acestora, identificând factorii care puteau influența mișcarea istorică în sensul împlinirii aspirațiilor de libertate și independență ale poporului român.” Iar cei care puteau aduce independența țării erau trupele sovietice, cu care au luptat „pentru desfășurarea ofensivei finale împotriva Germaniei hitleriste.” Abia așa s-a putut ridica partidul comunist „la înălțimea răspunderilor ce-i reveneau în calitate de principală formațiune politică a coaliției guvernamentale” pentru a participa activ la războiul antihitlerist și pentru a instaura „un guvern democratic în care libertățile publice și drepturile cetățenești să fie garantate și respctate, menținerea organizării statel și administrației românești(...)” Partidul comunist, ne spune profesorul Lache, dispunea de „o structură organizatorică închegată, care acoperea practic întreaga țară” și așa a putut devenit coloana vertebrală, „nucleul polarizator și unificator al tuturor partidelor și organizațiilor democratice.” Imediat după 23 August, comuniștii au organizat Frontul Național Democratic, în a cărui platformă se trasează sarcini „antiimperialiste”, preconizând formarea unui nou guvern „în care să fie reprezentate nemijlocit toate partidele și organizațiile progresiste, democratizarea vieții publice, a aparatului de stat, înfăptuirea unei largi reforme agrare, reconstrucția țării și îmbunătățirea situației materiale a oamenilor muncii.” Duși de valul revoluționar „noi grupări politice și profesionale, asociații ale meseriașilor, inginerilor, agronomilor, medicilor, cadrelor didactice, artiștilor, scriitorilor etc.” s-au alăturat Frontului, „o însemnătate excepțională pentru instaurarea puterii revoluționar-democratice pe calea acțiunilor politice și a mișcărilor de masă au avut-o legăturile dintre armată și masele populare.” Cu acest sprijin, nu e de mirare că „instaurarea guvernului democratic muncitoresc-țărănesc a fost rodul luptei revoluționare a maselor populare sub conducerea PCR”. Nu e mai puțin adevărat, crede profesorul universitar doctor, această victorie „istorică” nu a venit de la sine, era a fost obținută prin luptă, „prin jertfel grele date de forțele revoluționare și democratice.” Nimeni nu o putea spune mai clar, e de părere Ștefan Lache, decât Nicolae Ceaușescu care susținea că au avut de luptat cu „cercurile reacționare imperialiste care nu se puteau împăca cu gândul că vor pierde pozițiile dominante ce le-au adus profituri de zeci și zeci de miliarde de dolari nuami între cele două războaie mondiale”făcând totul pentru a sprijini „reacțiunea, forțele cele negre, antinaționale, în scopul împiedicării procesului revoluționar de trecere la construcția socialistă.” În felul acesta PCR a ajuns „principalul factor de guvernământ” cu rol crucial în elaborarea și înfăptuirea politicii interne și externe a statului. „Au fost soluționate totodată probleme complexe privind statutul internațional al României, desfășurându-se o intensă activitatea politico-diplomatică, îndeosebi cu prilejul Conferinței de Pace de la Paris din 1946, pentru apărarea independenței și suveranității naționale. Urmând neabătut linia politică a PCR, poporul român „a obținut cuceriri fundamentale: făurirea proprietății socialiste și lichidarea pentru totdeauna a exploatării omului de către om, înfăptuirea guvernării statului de către poporul însuși, liber și stăpân pe destinele sale, victoria orânduirii socialiste și trecerea la edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate.” Pe când era asistent universitar la Ștefan Gheorghiu, unde și-a câștigat laurii universitari, Ștefan Lache lua ordinul Muncii clasa III de la Ceaușescu, pentru merite deosebite în muncă. El a continuat să fie profesor, și universitar, și doctor, la Facultatea de Relații Internaționale din cadrul Universității Spiru Haret, a fost chiar referent științific la Editura Universitară și a publicat multe cărți în care și-a înmagazinat pentru studenții de azi știința despre Al Doilea Război Mondial și perioada imediat postbelică. Deosebit de interesantă trebuie că va fi fost pentru studenții de ieri și politologii de azi „România în perioada de început a Războiului Rece (1945-1947)”

Ostașii din unitățile Ministerului Apărării Naționale și din cele ale Ministerului de Interne au depus jurământul militar. Ocazie cu care, în comunicatul oficial de la apărare se precizează că „oștirea țării acționează neabătut pentru înfăptuirea exemplară a hotărârilor Congresului al XIII-lea și Conferinței naționale a partidului, a tezelor, ideilor și orientărilor cuprinse în magistrala Expunere a tovarășului Nicolae Ceaușescu la forumul democrației muncitorești-revoluționare din noiembrie 1988.” La MI, militarii și-au manifestat hotărârea fermă de a acționa cu înaltă vigilență și răspundere la cote ridicate de ordine și disciplină în spiritul tezelor, ideilor și orientărilor cuprinse în magistrala Expunere etc.etc. pentru a fi gata în orice moment să apere alături de celelalte efective, împreună cu întregul nostru popor, valorile fundamentale ale societății socialiste, independența, suveranitatea și integritatea patriei, să întâmpine cu noi succese în instruire și îndeplinirea misiunilor marea sărbătoare naționale de la 23 August și cel de-al XIV-lea Congres.” Deși au fost ceremoniile au fost separate, la fel și comunicatele oficiale, textul pare scris de aceeași mână: participanții la festivități „au dat glas sentimentelor de nețărmurită dragoste și fierbinte recunoștință pe care fiii patriei aflați la datorie sub drapel, asemeni tuturor cetățenilor țării le nutresc față de tovarășul Nicolae Ceaușescu, „conducătorul genial (în comunicatul MApN) „strălucit conducător al partidului și statului nostru” (în cel de la MI) „ctitorul României socialiste moderne, marele Erou între eroii neamului” etc.etc (MApN), „cel mai mare bărbat de stat din istoria neamului, înflăcărat patriot și revoluționar consecvent” etc. (MI). Întrecerea de vorbe escaladează, așadar, ideea e că și soldații MApN și cei de la Interne își pun sufletele și viețile în mâinile liderului suprem, să facă ce-o ști cu ele. N-a fost uitată nici consoarta față de care soldații își exprimă gratitudinea și profunda prețuire „pentru contribuția de mare însemnătate adusă la înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și statului nostru, la progresul neîntrerupt al științei, învățământului și culturii românești” etc.etc. La festivitățile de la MApN au participat Vasile Milea, membru supleant al CPEx al CC al PCR, ministrul apărării, membri ai Consiliului de conducere MApN, reprezentanți ai organelor locale e partid și de stat, veterani din războiul antifascist, membri ai gărzilor patriotice și PTAP, pionieri, părinți ai militarilor. La jurământul celor de la Ministerul de Interne au participat membri ai Consiliului de conducere și Consiliului politic ale MI, politruci locali, rezerviști, membri ai gărzilor patriotice și ai PTAP, pioneri, părinți și rude.

Creatorii „de frumos” continuă să serbeze cu versuri de prima pagină cele patru decenii de cooperativizare. Ion Potopin, versificator omagial omniprezent cu aceste ocazii publică pe prima pagină a României literare un poem dedicat țăranilor „stâlpii de pridvor” ai țării. Ei păstrează în inimi simbolul vieții noi „precum îndeamnă-al țării erou între eroi (...) ales să fie-al țării înțelept Conducător” în jurul căruia țăranii „pe osia de oțel uniți, înaintează ca spițele din roată” iar aceasta înaintare (sau roata în sine, nu prea se înțelege) e „oglinda comunistă în care se arată/ cum trebuie să fie mai roditor, mai viu pământul, să nu-și stingă niciodată voința rugul cu glas înalt îndeamnă iubitul țării Fiu/să intre în hambare, triumfător, belșugul!” Vasile Băran scrie și el despre țăran un text lutos, mustind de seve. Viața țăranului, spune el, este legată de pământ dar nu a avut pământ multă vreme și a fost nevoie să vină revoluția de la 23 August 1944, ca „un fapt de împlinire pe care țăranii și-l doriseră dintotdeauna.” Cooperativizare, spune Băran, a fost procesul care a contribuit la făurirea economiei socialiste unitare, iar țăranul a fost primul „om nou” al noii orânduiri căci „în ființa lui și-a făcut loc o nouă mentalitate, un nou fel de a fi în lume și de a gândi lumea, un nou fel de a fi în timp și de a gndi timpul, un nou fel de a vedea viitorul și de a lua el însuși parte la construirea acestui viitor.” Și ce mod mai potrivit pentru a permanentiza aceste transformări în conștiința țărănească decât Centrele de creație și cultură Cântarea României. Centre care au devenit, spune scriitorul Băran, „în fiecare așezare, școli ale educației și culturii socialiste. Aici te simți oaspetele unui fel de cetate veche și nouă, aici stai de vorbă cu clasicii literaturii române și unviersale, cu scriitorii de azi (...) Aici (...) se nasc edițiile Festivalului Național Cântarea României la care participă mii și mii de artiști amatori și creatori de artă populară.” e scurt, „sentimentul e întotdeauna de sărbătoare spirituală.”

La Campionatele mondiale de atletism pe teren acoperit de la Budapesta Doina Melinte ia medalia de aur la 1500 m, Marieta Ilcu, argint la lungime iar Margareta Keszeg, bronz la 3000 m.

La Turneul internațional de box „Cupa Strandjata” Rudel Obreja și Francis Vaștag au câștigat medalii de aur, Giani Gogol și Adrian Mărcuț medalii de argint iar Marcelică Tudoriu, bronz.

Pe ultima pagină a revistei Săptămâna, comentatoarea de modă, enigmatica Annunziata, ne informează că noua modă e „retro”: „Dacă ciulim bine urechile o să auzim că un nou retro ne pândește.” De astă dată acest nou „retro” a pus cătarea pe încălțăminte: „cu alte cuvinte, zice-se, vom purta din nou pantofi, sandale (la cizme nu ne mai gândim: pentru că timpul lor în iairna ce vine, după asta care încă nu s-a sfârșit, începe) cu tocuri înalte dar nu foarte subțiri.” Ar fi, spune comentatoarea, o lovitură dată multelor femei care s-au obișnuit cu talpa plată sau cu tocuri foarte puțin înalte. Noile tocuri vor preschimba fundamental și restul vestimentației pentru că sunt de neimaginat alături de „bluzoanele cu multe buzunare și o nefirească amploare(...) Dar totul este posibil pe lume și, dacă stăm strâmb și judecăm drept, fustele conice cu fenta generoasă în cusătura din spate, mai-mai că ar reclama aceste încălțări ale unei dolce vita...” Dar și mărgele revin actualitate și comentatoare le reamintește cititoarelor că „acelea care folosesc ca materie primă lemnul și așchiile de oglindă sunt mai mult decât solicitate pe piața modei poate și pentru că în spatele minusculelor oglinzi se bănuiesc adevăruri despre frumusețe, despre bucurii.”

Un dispreț mai crunt la adresa oamenilor de pe stradă, a cetățenilor nu există nicăieri în lume
Gheorghe Leahu, Arhitect în „Epoca de Aur”

Arhitectul Gheorghe Leahu scrie în Jurnalul său, fericit că i-a apărut în fine, după tergiversări și nenumărate tăieturi la cenzură, albumul „București-arhitectură și culoare” în 4000 de exemplare ”S-a vândut în primele zile de la apariție, aproape în totalitate. Nici n-a mai apucat să fie expus prin vitrine.” „Am avut de făcut multe curse în oraș odată cu apariția cărții. Am nimerit pe trasee unde se aștepta să treacă mașina prezidențială cu alaiul său. M-a scârbit modul cum s-au pregătit traseele. Sute, mii de oameni cu lopeți au curățat carosabilul tone de noroaie cleioase, aruncând toată mizeria pe trotuare. Semnificativă expresie a grijii față de de om. Pe unde trebuiau să treacă coloanele oficiale, carosabilul curățat ca-n palmă, iar oameni, pietonii, ca niște porci, să calce prin clisa aruncată pe toată lățimea trotuarului. Halal egalitate, halal democrație! Un dispreț mai crunt la adresa oamenilor de pe stradă, a cetățenilor nu există nicăieri în lume.”

De vânzare: „Mașină spălat, butelie aragaz, frigider, congelator, fotoliu pat, masă și bufet sufragerie, cristal masă” „Videorecorder Goldstar sigilat HQ telecomandă infrarosii, casete înregistrate și combină dubluradiocasetofon. Cumpăr Player. Aștept provincia” „recamier, două fotolii, cameră studio Chipendalle, mantou imitație blană, balansoar mare pentru terasă, grădină, plapumă mătase nouă” „Gladiole bulbi Oscar din puiet sănătos, culoarea roșu închis, catigfelat, soi apreciat, florile pe tijă pe două rânduri, cupe mari, bunet pentru forțat la solarii, sere și câmp. Autorizat.”

Se cumpără: „mașinuță cu pedale sau tricicletă, deosebite” „ Cronograf, ceas bărbătesc marcă deosebită, mașină de cusut electrică, obiecte de decor” „Vulpe roșie scurtă 52, căciulă astrahan maro bărbătească 60, tensiometru electronic, storcător fructe, toate noi.” Pe Nikos Beloianis este un atelier autorizat care efectuează expertize la domiciliu:„Restaurare și completarea lipsurilor la obiecte de fildeș, porțelan, cristal, ramă (tablou, oglindă)” „Jucării plumb, Dacia Standard sau Break îmbunătățiri, casetofon, amplificator, equalizer, boxe auto performante” „Videocasete sigilate, tabacheră, fructieră, obiecte de colecție” „Cumpăr pian coadă scurtă mecanică engleză.”

Profesorul autorizat Bosianu predă „Metodele Bosianu: dactilografie, stenografie.”

Programul de la televizor începe la 19 cu Telejurnalul urmat la 19.25 de emisiunea Industria - programe prioritare. Apoi, la 19.45, Știința pentru toți (color) la 20.10 Ctitorii ale Epocii de aur. Pe Valea Sebeșului. (color) La 20.30 Tezaur folcloric. Permanențe ale cântecului românesc. La 21.00 documentarul 6 martie 1945 - moment de importanță istorică în epopeea revoluției și construcției socialiste. La 21.20, Din lumea capitalului. Documentar (color), la 21.35 Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie (color). Versuri patriotice, revoluționare. Urmează la 21.50 Telejurnal. Programul se închide la 22.00.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG