Miercuri 1 martie 1989
Meteorologii spun că vremea va fi în general instabilă. Cerul va fi temporar acoperit. În mai toate regiunile țării vor cădea ploi însoțite izolat de descărcări electrice. Va ninge la munte, izolat în zonele deluroase vor fi precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Viteza vântului va fi de 55-60km/h din sector predominant vestic. Temperaturile maxime vor fi cuprinse în general între șase și 14 grade iar cele minime între minus două și plus șapte grade.
Țara și iarna sunt bogate în spectacole susținute de artiștii amatori, spune Dan Plăeșu, corespondentul Scânteii. El a participat în județul Galați la confruntarea cu juriul și cu publicul a formațiilor și interpreților din cadrul Festivalului Cântarea României. „La sate sezonul a fost benefic. Așezămintele culturale din marea majoritate a comunelor județului au dispus de condiții mai bune pentru evoluția artiștilor amatori.” Este entuziasmat. „Organizarea reprezentațiilor s-a realizat cu seriozitate, în sală s-au aflat cooperatori, mecanizatori, tineri și vârstnici, efectiv interesați de ceea ce se petrece pe scenă.” Și în oraș aceleași observații în mare măsură favorabile. Sunt tot mai mulți participanți, brigăzile artistice și-au îmbunătățit prestația, după cum spune profesoara Ionica Filer, președinta comitetului municipal de cultură și educație socialistă. S-ar mai fi simțit nevoia, spune cu simț lingvistic profesoara, ca autorii textelor să fie mai mult ajutați „astfel încât acestea să se conformeze mai riguros normelor limbii române.” Și autorul e de acord: a fost acolo vreme de două zile șnur și a auzit vorbe „din limbajul neliterar, argotic, chiar suburban, invenții lexicale, potriviri nedorite de cuvinte” ș.a.m.d. ceea ce indică „exigența foarte redusă manifestată față de asemenea texte insuficient realizate.” După încheierea etapei de masă a festivalului au fost analizate deficiențele iar măsurile care vor fi decise, spune ziaristul, „vor constitui un sprijin efectiv acordat acelor formații cu un nivel mai scăzut, astfel încât calitatea întregii mișcări artistice de amatori să se ridice la noi cote valorice.”
Liliana Nițescu se duce la Liceul industrial Electroaparataj să vadă cu ochii ei cât de emoționați sunt liceenii la primirea în UTC. Când a aflat ce loc important ocupă organizația în sufletul elevilor s-a decis să stea de vorbă cu câțiva și cu „tovarășa directoare cu munca educativă, profesoara de educație fizică Rodica Roșca” „despre semnificația acestui eveniment al adolescenței”. Ana Gogor din clasa a noua spune că orice tânăr care dorește să facă parte din UTC trece prin câteva faze importante ale pregătirii, desfășurării și apoi finalizării acestui eveniment.” Ea personal era pregătită sufletește dintotdeauna. S-a pregătit apoi și teoretic „citind și încercând să înțeleagă obiectivele cuprinse în statutul organizației UTC.” A primit și o sarcină în organizație: aceea de comandant de grupă PTAP. Muza Anei Gogor era Carmen Grigorescu, secretara organizației care îi spune ziaristei că atunci când intri în organizație în tine se produce o schimbare. „Cum trebuie să arate un adevărat utecist? Să fie un bun coleg, să învețe bine, să îndeplinească întotdeauna sarcinile primite.” Dar trebuie să ai și simț critic și autocritic, să fii matur și responsabil. „Acum suntem în stare să organizăm, să desfășurăm și să concluzionăm propria noastră activitate, rolul organizației UTC ca organizație de masă fiind tocmai acela de a găsit metode de convingere a tuturor membrilor săi de a se strădui să îndeplinească cel puțin condițiile de bază impuse unui membru al organizației de tineret.” Profesoara Roșca știe că lucrul cel mai important este să le explice tinerilor ce înseamnă o acțiune a UTC și cum trebuie finalizată pentru ca apoi să le poată cere „să dea totul în ceea ce fac, să nu folosească jumătate de măsură.” Asta pentru că intrarea în UTC obligă. „Carnetul UTC rămâne dovada incontestabilă a recunoașterii politice a noului lor statul comunist.” Pe scurt, devenind tineri comuniști s-au născut din nou.
Adrian Vasilescu scrie pe prima pagină a Scânteii un lung pomelnic despre umanismul revoluționar care este „trăsătura definitorie a politicii partidului, a gândirii și acțiunii secretarului său general.” E vorba despre o carte (Umanismul revoluționar în gândirea președintelui Nicolae Ceaușescu) despre care Adrian Vasilescu spune că e un eveniment editorial. „Atât prin temele abordate, prin analiza aprofundată, cât și prin aploarea investigației, prin bogăția argumentelor ce ilustrează o trăsătură fundamentală a gândirii, a acțiunii conducătorului partidului și statului nostru, lucrarea la care ne referim trezește un interes puternic în rândurile unor largi categorii de cititori” iar printre aceștia Adrian Vasilescu pare dintre cei mai entuziaști. Cum ar putea fi altfel, de vreme ce cartea „reliefează (...) forța personalității sale multilaterale, de gânditor revoluționar și umanist, a cărui contribuție la dezvoltarea patrimoniului cunoașterii universale, a materialismului dialectic și istoric, a socialismului științific” este fundamentală, pe scurt, opera unui titan renascentist. Adrian Vasilescu demonstrează cu citate bine alese că „umanismul revoluționar, așa cum este gândit de tovarășul Nicolae Ceaușescu, concepe afirmarea și dezvoltarea plenară a personalității umane nu izolat ci în cadrul ansamblului societății, promovând principiul rațional și generos potrivit căruia fericirea personală nu se poate realiza încălcând dreptul la fericire al altora, ci numai în cadrul înfăptuirii fericirii generale a poporului, a umanității”. Nu ne puntem lăsa amăgiți de iluzii, deformări optice care „pot să indice o cale greșită pe planul făuririi umanismului. Drumul adevărat îl arată concepția creatoare a socialismului științific - iar autorii lucrării redau pe larg acest fapt - că, la fel ca în întreaga operă de edificare a socialismului în România, partidul nostru, secretarul său general pornesc și pe acest plan de la concepția înaintată potrivit căreia nu se poate vorbi, în niciun domeniu de dezvoltare, de perfecționare, fără a se ține seama de principiile teoriei revoluionare despre lume și viață. (...) Pe aceste adevăruri își întemeiază partidul nostru, în actuala etapă activitatea de făurire a omului nou, constructor devotat al socialismului și comunismului.”
Desigur, pe aceste adevăruri și pe mărirea salariilor. Minerii, eterne exemple ale omului nou comunist, sărbătoresc! Guvernul comunist le-a majorat de la 1 martie lefurile. De pildă, în cazul muncitorilor retribuiți în rețea tarifară mine subteran nivel A, pentru bază și specialist treapta II crește de la 2318-4941 lei la 2745-5453, la nivel B crește de la 2281-4599 lei (bază - specialist) la 2708-5112; în cazul celor care lucrează în minerit la suprafață nivelul A salariul crește de la 2258-3255 la 2678-3683; pentru nivelul B de la 2268-3020 lei remunerația ajunge la 2688-3451 lei. Pentru muncitorii necalificați lefurile pentru subteran, categoriile lucrări obișnuite treapta a doua+lucrări foarte grele treapta II cresc de la 2318-2843 lei la 2745-3270. La nivelul B care cuprinde lucrări grele treapta II+lucrări foarte grele treapta II leafa crește de la 2355-2586 lei la 2782-3013 lei. Ș.a.m.d.
Minerii îi jură credință veșnică. Ioan Naste de la Întreprinderea minieră Barza, spune că majorarea salariilor „demonstrează din nou cu puterea de netăgăduit a faptelor, grija deosebită ce o poartă conducerea partidului și statului, personal tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, minerul de onoare al țării, ridicării continue a nivelului de trai al detașamentului muncitoresc al minerilor.” Iancu Iordache, miner excavatorist la cariera Tismana II, spune că „destoinicul colectiv” de mineri în care are șansa să muncească „m-a ajutat să-mi formez un nou destin profesional, să înțeleg temeinic dimensiunile răspunderii muncitorești.” Și spune că, majorarea salariului este „un nou și puternic stimulent pentru a ne mobiliza și mai mult forțele în vederea sporirii neîncetate a producției de cărbune. Gândul nostru de profundă recunoștință față de iubitul conducător al partidului și statului pentru această generoasă acțiune de majorare a retribuțiilor îl întărim prin noi fapte de muncă.” Se laudă, apoi, că au depășit planul pe primele două luni ale lui 1989 și promite că, recunoscători pentru mărirea de salariu, vor mai excava suplimentar, el și ortacii lui, 500 de mii de metri cubi de masă minieră până la Congresul al XIV-lea. Același lucru, aproape milimetric exact îl spune și inginerul Maricel Dumea, de la Întreprinderea minieră Horezu, recunoscător și el până peste poate conducerii partidului pentru banii pe care-i primește în plus la salariu și se laudă cu realizările de până atunci (aproape 100 de mii de tone de cărbune suplimentar). Realizările lor sunt „răspunsul nostru mineresc” față de preocuparea iubitului conducător, „ de a asigura un nivel de trai tot mai ridicat făuritorilor de bunuri materiale și spirituale, de a înălța patria noastră socialistă, liberă și demnă, pe noi trepte de progres și civilizație.”
Marin Ioniță povestește în România liberă istoria clăcașilor de la Șerbănești, comună de pe valea Oltului. Aceștia, de la Neagoe Basarab până la venirea comuniștilor, nu ar mai fi arat un pământ care nu avea alt stăpân. Când a venit cooperativizarea a dat fericirea peste ei, spune Ion Micu, președintele CAP-ului. Era copil pe atunci dar își amintește că, în ziua inaugurării a fost sărbătoare mare, „cu mulți oaspeți și echipe artistice, dar versul care a rămas să umble prin sat a fost unul cântat dintr-un camion cu steaguri roșii și cu oameni în salopete albastre: Pământul e al celor harnici.” Deși inaugurată cu mult tam-tam, i-a trebuit mai multă vreme cooperativei să se pună pe picioare pentru că unii „ nu s-au lăsat convinși decât de dovezi foarte concrete. Și acestea erau carele cu cereale trase pe cântar și schimbările în bine care deveneau tot mai evidente în viața familiilor de țărani care lucrau în CAP.” Acum câștigă o groază de bani și au recolte-record. E drept că nu ca la Scornicești. Scorniceștiul a fost muza cooperativelor agricole de producție din Olt. Președintele CAP-ului spune că acolo s-a tot încercat, începând cu 1965, depășirea pragurilor considerate de sus la recolte. Se năștea acolo un nou complex de tehnologii de lucru, pe baza celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii. „Putem spune că de căutările și de realizările cooperatorilor de la Scornicești au beneficiat toate unitățile agricole din județul Olt. Și că Noua Revoluție Agrară, inițiată, în mod genial, de tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducătorul iubit al partidului și al statului nostru, se putea sprijini, la data formulării ei teoretice, pe rezultatele de producție obținute în agricultura județului Olt, după cum rezultatele deosebite în anii următori au confirmat pe deplin justețea acestei orientări.”
Nicolae Ceaușescu l-a primit pe Jozef Lenart, membru al prezidiului, secretar al CC al Partidului Comunist din Cehoslovacia care vizita România, invitat al CC al PCR. Oficialul cehoslovac i-a adresat „un cald salut și cordiale urări din partea lui Milos Jakes, secretar general al partidului, Gustav Husak, președintele RSC și a lui Ladislav Adamek, președintele guvernului. S-a discutat despre bunele relații între cele două partide și despre raporturile lor tradiționale. „În același timp, s-au relevat posibilitățile existente pentru extinderea pe mai departe a conlucrării româno-cehoslovace pe plan politic, economic, tehnico-științific și în alte domenii de activitate.” S-a mai discutat și despre cât de importantă este colaborarea în cadrul CAER, a perfecționării „pe baze socialiste a activității acestei organizații, în folosul și spre binele fiecărei țări membre, în interesul cauzei general a socialismului și păcii, al progresului și colaborării între națiuni.” Erau preocupați de anumite semnale de pe scena internațională și au mai discutat despre dezarmare și pace și despre solidaritatea partidelor comuniste și muncitorești.
Ministrul Apărării Naționale RSR Vasile Milea i-a trimis ministrului Apărării din Republica Democrată Germană, generalul de armată Heinz Kessler, o telegramă de felicitare cu ocazia celei de-a 33 aniversări a Zilei Armatei Populare Naționale RDG. Un căpitan din RDG atașat militar, aero și naval la București a fost într-o garnizoană a armatei și le-a vorbit militarilor despre semnificația evenimentului. lar la București a fost organizată o expoziție de fotografii cu imagini din viața și activitatea militarilor RDG.
De vânzare „Planetare Glanetzer noi, huse blană auto, arzător infraroșii, paltoane și îmbrăcăminte 46-48 damă și bărbătești 50-52, aparat diafilme cu diafilme, pahare vin și cupe șampanie cristal, serviciu masă Bavaria, radio Strassfurt”; „Cadru motocicletă curse, trusă sculptură lemn, jachetă nurcă alb-negru, Oltcit Club”; „Televizor Sport sigilat, radio VEF, pivoți Renault 16, haină piele 8, căciulă vidră, costume 48, diverse articole îmbrăcăminte.”
Se cumpără „Aprindere electronică deosebită nouă, ceas buzunar 3 capace. Vînd Trabant excepțional, lustră petrol, fichet mare stejar, fotoaparat Zenit 3M, ceas auto”; „Butelie aragaz, tapiserii vechi și obiecte alarmă, alpaca”
La televizor, după Telejurnalul de la 19 urmează emisiunea Tezele și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu - program de muncă și acțiune revoluționară. Alianța muncitorilor, țăranilor și intelectualilor - temelia de granit a societății socialiste, garanția dezvoltării patriei noastre pe calea socialismului și comunismului. Apoi, la 19.50 emisiunea Programe prioritare. La 20.10 Trăim decenii de împliniri mărețe (color). Emisiune literar-muzical-coregrafică urmată de Mândria de a fi cetățean al României socialiste (color). Gând și faptă pentru vetrele nestinse. Reportaj. La 20.55 Înalta răspundere patriotică, revoluționară a tineretului pentru viitorul României. Tânărul colectiv muncitoresc - importantă forță de educație patriotică, revoluționară. În fine, la 21.30 Te cântăm, iubită țară! Muzică ușoară românească și la 21.50 Telejurnalul. Programul se încheie la 22.
La teatru se joacă Torquato Tasso (Național, Sala Amfiteatru) în vreme ce în Sala Atelier Victor Simion prezintă Arta Renașterii în Florența. La Teatrul Bulandra (sala Schitu Măgureanu) Trenurile mele iar la sala Studio, Câinele grădinarului. La Teatrul de Comedie se joacă Preșul în vreme ce la Nottara, sala Magheru, este pus în scenă Scapino iar la sala Studio, Idioata. La Teatrul Mic se joacă O scrisoare pierdută, iar la Teatrul Foarte Mic, Anonimul venețian. Teatrul Giulești are pe afiș la sala Majestic Să nu-și facă prăvălie cu scară. Ansamblul artistic Rapsodia Română are în program Cântă, ciocârlie, iar Circul de Stat, Stelele circului.
