Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 11 februarie 1989


Festivitatea inaugurării teatrului C.F.R. Giuleşti. Participă Gh. Gheorghiu–Dej, Th. Georgescu, P. Groza, G-ral Susaikov cu o cohortă de consilieri sovietici, Gh. Apostol, Chivu Stoica (27.09.1946) Sursa: Fototeca online a comunismului românesc, cota 119/1946

Școala făurește omul nou făcând inginerii cu mințile elevilor pe care, după aceea, partidul îi trimite în producție, să depășească planul și să aprofundeze studiul operelor lui Ceaușescu.

Sâmbătă 11 februarie 1989

Soarele răsare la ora 7.22 și apune la ora 17.38. Vremea se răcește trecător, cerul va fi mai mult senin, excepție făcând jumătatea de nord a țării, parțial noroasă. Temperaturi mimine între minus opt și plus două grade iar maxime între minus două și plus opt grade.

La Combinatul Metalurgic Tulcea, tinerii vor să realizeze peste plan în cadrul „Săptămânii record în producție și calitate”, șase tone de feromangan, două tone de ferosiliciu și trei tone de ferosilicomangan. Comitetul municipal UTC din Timișoara organizează la Centrul de creație și cultură socialistă „Cântarea României” pentru tineret, o expunere-dezbatere cu tema: „Conștiința socialistă și caracteristicile sale în etapa făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism.” Uteciștii din Întreprinderea de Vagoane din Drobeta-Turnu Severin participă și ei la o expunere importantă: „Perfecționarea pregătirii profesionale a tinerilor la nivelul exigențelor dezvoltării economiei naționale - cerință de bază a activității organizațiilor UTC.”

În Scânteia, condeiul Lilianei Ivan evidențiază activitatea și rezultatele de excepție ale Liceului economic nr. 2 ai cărui elevi „participă cu rezultate foarte frumoase la olimpiadele de limba română, istorie, limbi străine, fizică, matematică și științe economice.” Ei se pregătesc în laboratoare moderne care „trebuie să răspundă cerințelor comerțului” căci doar astfel se pot integra prompt și eficient în comerț. „Contactul lucrătorului din comerț cu cumpărătorilor este o lecție permanentă la care își aduce contribuția întregul colectiv a școlii.” Aici se pregătesc elevii se pregătesc să devină vânzători / vânzătoare în cele mai mari magazine din Capitală: Unirea, Victoria, Cocor, Comaliment. „La minuțioasa pregătire profesională se alătură, cu aceeași perseverență, munca de educație, de formare a tinerei generații. Profesoara Silvia Olteanu, directoare adjunctă a liceului și șefa comisiei metodice de istorie din sectorul 3, îi dă ziaristei Scânteii amănunte despre ceremonialul care are loc frecvent la piatra comemorativă „Pro patria” din incinta liceului pe care sunt trecute numele elevilor școlii care au căzut în Primul Război Mondial, liceul fiind recunoscut „în Capitală pentru acțiunile organizate în cinstea marilor evenimente din viața social-politică a țării.” În ianuarie, continuă directoarea liceului, elevii au aniversat ziua Elenei Ceaușescu și „un larg ecou” l-au avut comunicarea „Ales omagiu, înaltă prețuire tovarășei Elena Ceaușescu” și montajul de versuri „Omagiu președintelui Republicii”, montaj „remarcabil” pentru că prezenta firul cuceririlor istorice de la Mica Unire și „până la epoca de aur, epoca marilor ctitorii, Epoca Nicolae Ceaușescu.” Pentru a le sărbători cum se cuvine, spune profesoara de istorie, a fost organizată o expoziție de carte cuprinzând operele lui Ceaușescu. „În biblioteca școlii, mai spune directoarea Olteanu, aceste cărți stau la îndemâna cadrelor didactice din școală, din sector, a elevilor, ca instrument de lucru.” În timpul liber, se desfășoară serate literare și distractive, spune profesoara Mirela Cazangiu, care este și director cu munca educativă. Fiecare clasă e obligată să organizeze asemenea reuniuni. „ O pagină din istoria liceului, montare literar-muzicale pe tema Odă limbii române, Să stăm de vorbă fără catalog, șezători, concursul Civica, concursul de dans,” iată doar câteva secvențe ale sâmbetelor educative organizate la liceu.

...partidul nostru pune în centrul atenției făurirea omului nou...
Ioan Jinga, fost inspector școlar șef al Capitalei (1979-1989)

Educația, scrie Ioan Jinga pe prima pagină a revistei Săptămâna, este cheia transformării societății, pentru că „partidul nostru pune în centrul atenției făurirea omului nou, folosirea deplină a tuturor mijloacelor de care dispune societatea pentru ridicarea continuă a nivelului general de cultură - profesional, politic, științific - al maselor largi populare, pentru înarmarea temeinică a constructorilor socialismului cu cele mai avansate cuceriri ale geniului uman, cu cunoașterea legilor obiective ale dezvoltării sociale” și, în pentru înfăptuirea acestui scop abscons, „o contribuție însemnată (...) au activitățile instructiv educative, amplul proces de educație realizat de factorii instituționalizați și neinstituționalizați ai societății între care un loc esențial îl ocupă școala - principal izvor de cultură și factor de civilizație, de formare și dezvoltare a conștiinței noi, socialiste.” Ioan Jinga a fost șeful serviciului de perfecționare a pregătiri personalului didactic din minister în anii comuniști, apoi între 1979 și 1989, inspector școlar al Capitalei. Apoi a lucrat pentru perfecționarea personalului didactic din învățământul militar, al celui din Academia de Studii Economice și înb cele din urmă a ajuns profesor asocial al Facultății de psihologie din Universitatea București. Cărțile lui de pedagogie se editează și se vând și în ziua de azi. În 2016 bustul lui a fost dezvelit în incinta Inspectoratului școlar București, sfințit de un întreg sobor de preoți conduși de preasfințitul părinte Timotei Prahoveanul, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

Tinerii vor să corespondeze, cu ajutorul revistei Săptămâna (fieful lui Eugen Barbu și al lui Corneliu Vadim Tudor) pe diverse teme de actualitate. Matei Cornelia din București e interesată de muzică (P.Young, CC Catch, Sandra) literatură și modă. Nagy Eniko din Cluj, vrea să schimbe păreri despre muzică (heavy metal) în vreme ce Dobrinescu Ovidiu Mihai vrea să-și împărtășească gândurile despre tinerețe, poezie (Eminescu, Bacovia, Arghezi), literatură, muzică (jazz, ușoară, Mihai Constantinescu), artă și estetică fotografică. Rodrig Andrișan oferă discuri cu Blondie, Bruce Springsteen, Deep Purple, Demis Roussos, The Animals, Flirts, Locomotiv GT etc.etc. (probabil că a devenit cel mai popular tip din oraș).

În gara comunei Săcel a fost abandonat din iulie 1988 un vagon de mare capacitate încărcat cu deșeuri de cauciuc de la întreprinderea Danubiana pe adresa cooperativei Prislopul din Borșa. Doar că adresantul nu a recunoscut comanda, Danubiana s-a încăpățânat să nu-și primească marfa înapoi pentru că o înregistrase la capitolul „realizări”, astfel că, la mai bine de jumătate de an, vagonul de mare capacitate încărcat cu resturi de cauciuc bloca o linie a gării cu pricina și nici nu existau speranțe să fie luat de acolo. Mai ales că se acumulaseră diverse taxe, printre care locația, pe care nimeni nu era dispus să le plătească, nici expeditorul, nici destinatarul, nici cărăușul, adică CFR.

La magazinele din Deva zeci de rafturi de electrocasnice sunt pline cu sonerii. Cele mai multe dintre acestea muzicale pentru că sunt, în principiu, „mult solicitate de cumpărători.” Cu toate acestea, ele stau în rafturi fără a fi cumpărate. Nimeni nu le vrea, deși toată lumea tânjește după o sonerie cu melodii ca M-a făcut mama oltean, Glasul roților de tren sau cântecul mierlei. Motivul? Potențialii cumpărători află de la vânzătoare că „Sonerii muzicale avem destule, dar nu avem transformatoare pentru ele.” Astfel că soneriile stau în continuare degeaba la vedere iar cine dă banii pe ele îi dă degeaba.

În România liberă, de vânzare: „magnetofon Tesla” „COVOR persan manual 2X3, stare nouă, sfeșnice, candelabre, piedestal, casete video înregistrate”; „ dormitor, sufragerie extrafină, rădăcină de nuc, Szekely de Reti, Sibiu”; „Bulbi și bulbișori de ladiole Oskar și dalii culori alese”; „pianină placă de ronz, coarde încrucișate”; „ustensile de reparat biciclete, situat în zona centrală”

Mircea Zaciu încearcă să învingă birocrația pentru vizita în străinătate. „Din nou la Personal, să duc xerocopia după hârtia de la bancă, cu valuta aflată în cont centralizat la stat. Funcționarul, F. (...) suspect de politicos, spune că e grăbit să înainteze dosarul meu mai sus. Unde? de ce? Nu mai întreb. - Seara, invitat la premiera piesei lui Ghelman, Doi pe o bancă, cu Melania Ursu și Dorel Vișan care, de când a avut enorm succes cu filmul lui Danieliuc Iacob (după Bogza), se și vede mare actor. Jocul a fost corect și onorabil, pe cât s-au putut evita cârligele și cabotinismele obișnuite. Când se vorbește despre lipsuri, aprovizionare, ciupeli, furturi, lumea explodează în aplauze, Micile defulări permise, Public mult și necunoscut.”

Natalia Stancu împarte premii și critici aspre în lumea comediei. Realizări notabile, constată ea, dar și „mult zgomot pentru nimic” în comedia teatrală. Este, în fapt, un bilanț al producțiilor anului precedent, „an bogat, variat în titluri și realizări spectaculare”. Au fost prezentate piese după Lope de Vega, Goldoni, Shakespeare, Moliere, Gogol și Cehov, Shaw, Bulgakov și mulți alții. „Ce-i drept, în numele acestei deschideri, insuficient supravegheate de spirit selectiv și mai ales de simțul teatrului ca artă a actualității - am putut asista și la apariția sau reapariția unor figuri ilustre ale teatrului bulevardier, a unor nume obscure ale periferiei franceze și engleze; unele aparținând unor autori care pot fi memorați, din când în când (chiar dacă apoi condamnați la uitare) numai datorită insistenței, demne de o cauză mai bună cu care sunt traduși și adaptați.” Laudă, în schimb, reluarea în diverse montări ale pieselor unor piese de Sorescu, Băieșu, Tudor Popescu, Dinu Grigorescu, Paul Ioachim, „cea mai plăcută surpriză a stagiunii fiind vocația comică a lui Mihai Ispirescu”, și crede că, dacă în secretariatele literare ar fi fost mai bine aprofundate volumele de dramaturgie ale unor monștri sacri ca Paul Everac, D.R.Popescu sau Andi Andrieș, printre alții, ar găsi o altă sursă de îmbogățire și diversificare alături de unele dintre lucrările recent afirmaților Ion Bucheru sau Viorel Savin. Problema e că, dornici de înnoire de „altfel sau chiar invers cu orice preț, sub semnul unei forțate, artificiale accentuări a dimensiuni dramatice sau tragice sau a amplificării excesive a descrierii de mediu sau a modificării arbitrare a lumii în raport cu care scriitorul își exercită vocația satirică, comedii mai mult sau mai puțin spirituale și vesele au devenit nu doar triste, ci de-a dreptul policticoase.” Natalia Stancu constată că lipsa de simț critic aduce pe aceleași scene piese în montări și regii „bine studiate” alături de „fel de fel de artificii căznite de a provoca interesul spectatorilor,” multe dintre acestea din urmă fiind lipsite de viziune, deficiență care apare „ca o consecință a unor încercări nereușite de mascare a lipsei stăpânirii mijloacelor de expresie.” Aceste inovații și schimbări de paradigmă regizorală, crede scriitoarea la Scânteia, amenință peisajul cultural. „Mai grave decât lipsa de stil, măsură, grație, înfierează Natalia Stancu către final, sunt insinuarea, instalarea, erupția vulgarității și a prostului gust pe scenă, în atitudini, în gesticulație, în frazare etc.”

La Opera Română e reprezentație cu Ernani iar la Teatrul de Operetă cu My Fair Lady.

Pe scenele teatrelor din București se joacă, printre altele, Marea (Național- Sala mare), Contrabasul (Național-Amfiteatru), Autograf (Sala Atelier), Pachetul cu acțiuni (Teatrul de Comedie), Livada cu vișini (Nottara-Magheru), Complotul miliardarilor (Studio), Regele Lear (Giulești), Turandot (Ion Creangă)

La televiziune emisiunea începe la 13 cu un Telex, apoi emisiunea La sfârșit de săptămână (parțial color), Săptămâna politică și închiderea programului la ora 15.00. Transmisiunea este reluată la ora 19.00 cu Telejurnalul, apoi la 19.25 emisiunea Sub tricolor, sub roșu steag. Versuri patriotice, revoluționare (color). Urmează Teleenciclopedia și apoi Întâlnire cu opereta, ambele emisiuni color. La 20.45 film artistic (color) Acțiunea Edelstein. Producție a studiourilor cehoslovace. La 21.55 muzică ușoară sub titlul Țară de vis. La 22.05 Telejurnalul, la 22.15 Feerie pe gheață (color). Programul se închide la 22.30.

Multimedia

Putin și Kim Jong-un: Prima întâlnire
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:00 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG