Marți 24 ianuarie 1989

Soarele răsare la ora 7.42 și apune la ora 17.14. Vremea e, în general, închisă, cu cer temporar acoperit, exceptând zona muntoasă și subcarpatică unde e frumoasă. În vest și izolat în restul țării cad precipitații (burniță și ninsoare slabă). Maximele termice sunt între minus trei și șapte grade iar minimele între minus opt și zero grade.

România liberă comentează o familie de cuvinte dragă propagandei pentru perspectivele pe care le deschide. „Unirea, unitatea - trăsături definitorii ale societății românești contemporane”, scrie Ion Pavelescu care reușește să pună în lungi fraze imnice Unirea de la 1859 și contribuția lui Nicolae Ceaușescu: „Se împlinesc astăzi 130 de ani de la unirea Moldovei și a Munteniei, eveniment de cardinală însemnătate în istoria patriei care, așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, a pus bazele statului român modern și s-a constituit, ulterior, în nucleul statului național unitar.” O manifestare de „cuget și inimă” care constituie pentru poporul român unul dintre „tezaurele sale politico-ideologice cele mai de preț” și care-i face pe toți să trăiască „acel sentiment al unității care ne conferă tuturora calitatea înaltă de cetățeni ai României socialiste” ș.a.m.d. Alături, importante știri de la agenția de știri TASS despre realizarea planului în URSS și creșterea producției industriale cu 3,9% față de anul precedent, „pe baza creșterii productivității muncii.” La fel și producția agricolă care a crescut cu 0,7%. Economia sovietică duduie. La fel și cea românească, a constatat și Ceaușescu care făcuse în ziua precedentă o vizită de lucru în Capitală „înconjurat cu sentimente de aleasă dragoste și prețuire, cu vibrante urări de ani mulți, sănătate și nesecată putere de muncă, spre binele și fericirea națiunii noastre socialiste.”

O vizită de lucru face și Liviu Axente (Scânteia tineretului) în Focșani unde „totul începe, inevitabil, cu o lecție de istorie.” Totul are rezonanțe istorice de la străzi care se numesc Bulevardul Unirii sau Cuza Vodă, la piața Moldovei și cea a Unirii. Acolo se ridică un impunător monument, operă a sculptorului Ion Jalea: „Odată cu edificarea noului oraș, la începutul deceniului trecut, focșănenii au înălțat și acest simbol al orașului lor.” Dar istoria continuă și orașul trece prin mari și revoluționare preschimbări. „Desigur că acum totul se face la scară mărită.” Prin noua gară trec zilnic 15 mii de călători. Drumurile se bifurcă și unul duce la noul cartier de blocuri Independența, „apărut în foarte puțin timp, așa cum Făt-Frumos din basme avea puterea de a înălța palate.” Însă palatele nu fac doi bani față de „edificiile moderne, durabile,” ridicate prin eforturi recunoscute și apreciate de vreme ce unul dintre noile bulevarde se cheamă chiar așa, al Constructorilor. Aici, constată autorul, copiii învață nu doar primii pași, ci și primele lecții de istorie. „(...) locul preferat de promenadă al tinerelor familii cu copii și al bunicilor este chiar vestita Piață a Unirii. Aici, odată cu primii pași, copiii învață cine a[u] fost Cuza, moș Ion Roată și ce înseamnă Unire. Un fapt care întărește afirmația că la Focșani totul începe cu Istoria.” Pentru că focșănenii, scrie exaltat jurnalistul, nu doar învață istorie, ci scriu istorie. Prin faptele lor de zi cu zi, prin tot ceea ce clădesc: Întreprinderea de confecții, Întreprinderea de scule și elemente hidraulice, Întreprinderea avicolă de stat și „alte citadele moderne ale progresului.”

Manifestările dedicate Unirii continuă să țină încordate condeiele jurnaliștilor și vigilența politrucilor, istoricilor și a altor intelectuali de marcă. La Centrul de creație și cultură socialistă din Târgoviște a fost organizată „manifestarea complexă” sub genericul „Unirea- năzuința de veacuri a poporului român. De la visuri la mărețe realizări sub conducerea clarvăzătoare a Partidului Comunist Român.” În localitățile din Dolj, aniversare a prilejuit numeroase manifestări „politico-educative și cultural-artistice.” În mai multe întreprinderi și instituții craiovene a avut loc simpozionul „Concepția tovarășului NIcolae Ceaușescu privind istoria unitară a poporului român.” În unitățile economice din Filiaș „a fost relevat faptul că unitatea, continuitatea și independența reprezintă permanențe în istoria națiunii noastre” iar cooperatorii din CAP din Segarcea au asistat la expunerea „Contribuția maselor populare la înfăptuirea actului istoric de la 24 ianuarie 1859”. La unitățile subordonate Comandamentului Infanteriei și Tancurilor, formațiile participante la Festivalul național „Cântarea României” au prezentat recitatul de poezie patriotică și revoluționară „Sub flamurile Unirii”, tanchiștii și infanteriștii punând în scenă și montajul literar-muzical-coregrafic „Vin la Milcov cu grăbire.”

Doctorul Olimpiu Matichescu explică de unde această „unitate” de concepție și conștiință : de fapt, masele populare au fost „adevăratele făuritoare ale actului istoric al Unirii.” „Aceste strălucite idealuri și aceste minunate năzuințe aveau să își afle, prin timp și pentru timp, împlinirea supremă în anii epocii de glorie - Epoca Nicolae Ceaușescu inaugurată de Congresul al IX-lea al PCR., epocă în care ne-am reasumat cu vigoare și demnitate trecutul, ne făurim liber, uniți și demni, prezentul socialist și viitorul comunist.” Nu e de mirare că doctorul Matichescu a scris chiar o carte, în 1985, numită Istoria nu face pași înapoi. Era în grațiile regimului pentru că publicase în 1981 o carte despre Tinerețea revoluționară a lui NIcolae Ceaușescu. A primit Medalia Muncii în 1967. Înainte și după 1990 a fost profesor universitar, iar prin anii 2000 era secretar științific al Universității Române de Științe și Arte „Gheorghe Cristea” din București.

Mircea Zaciu face istoria unei mașini furate și a scandalului pe care l-a stârnit fuga proprietarului. Acesta „un antrenor de haltere, propus să plece și la Seul la Olimpiadă, a fugit în Ungaria în vară iar mașina pur și simplu a dispărut.” Acum un prieten îi povestește că A., o cunoștință comună, ar fi vrut s-o cumpere dar mașina nu era de găsit nici cu Miliția. Nimeni nu vrea să-i dea informații lui A., „toți funcționarii de care depindea afacerea fiind interesați doar să plaseze vechitura contra unui peșcheș cât mai mare. Iar vechitura a dispărut fără urme, probabil dusă de proprietar într-un camion, peste graniță în Ungaria. Cercetări, scandal. Cui i-o fi trebuit vechitura? Aici, nimeni nu o lua decât drept fier vechi.”

La TV după Telejurnalul de la 19.00, emisiunea Eroul națiunii, cutezătorul revoluționar, înflăcăratul patriot. Partea a doua: Întemeieri socialiste în columna patriei. Documentar (color). Comentariul:Ilie Purcariu. Apoi File de glorioasă istorie. Ziua cea mare a Unirii iar de la 20.10 Unire- unitate în patria română. Spectacol literar-muzical-coregrafic. Urmează la 20.40 Teatru TV(color) Voința națiunii. Scenariu de Nae Cosmescu. Actori Costel Constantin, Teofil Vâlcu, Iulian Popescu și mulți alții. Programul se încheie la 22.00 după zece minute de Telejurnal.

La teatru se joacă Zbor deasupra unui cuib de cuci (Național), Poveste din Hollywood (Național-Amfiteatru), Logodnicul din Lună (Teatrul de Operetă), Preșul (Comedie), Cameristele (Teatrul Mic), Joc ciudat după scăpătat (Teatrul Foarte Mic)

La Filarmonică, în program un concert simfonic: Muzica românească în actualitate.

În cinematografe rulează, printre altele, Expediția (cu completare, Militanți pentru unire: George Pop de Băsești), Vis de ianuarie (cu completare: Unirea Moldovei cu Muntenia), În fiecare zi mi-e dor de tine, Cantemir, Muzica e viața mea, Apașii, Rămășagul, Uită dacă poți, Rug și flacără (completare: Unirea Moldovei cu Muntenia)