Sâmbătă 25 februarie 1989

Soarele răsare la ora 7.00 și apune la ora 17.58.Vremea va fi caldă pentru această perioadă a anului și instabilă. Vor avea loc precipitații (ploaie, sub formă de averse) pe arii relativ extinse. Pe alocuri cantitățile de apă ar putea depăși 15 litri pe metru pătrat. Temperaturile minime se situează între zero și zece grade iar maximele între cinci și 15 grade.

Se încheie convorbirile oficiale dintre președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Seyyed Ali Khamenei în România. Conform informării de presă „cei doi președinți au continuat schimbul de păreri în probleme privind dezvoltarea relațiilor româno-iraniene. S-a evidențiat faptul că extinderea și în viitor a conlucrării bilaterale - pe plan politic, economic, tehnico-științific și în alte domenii de activitate - este în interesul ambelor țări și popoare, servește cauzei generale a progresului și păcii în lume.

Comitetul Național pentru Apărarea Păcii și-a încheiat plenara unde s-a dezbătut raportul privitor la activitatea comitetului în 1988 și s-a votat planul pentru anul 1989. În final, participanții nu s-au despărțit până nu au pus pe hârtie o telegramă către Nicolae Ceaușescu în care spun că „animați de cele mai ales sentimente de dragoste, de profundă stimă și înaltă prețuire vă aducem un vibrant omagiu pentru neobosita activitatea desfășurată în fruntea partidului și a statului” etc. etc. lăudându-l pentru calitățile lui și contribuția lui importantă „la edificarea unei lumi a păcii, înțelegerii și colaborării între națiuni.” Toate acestea plus acțiunile planetare ale lui Ceaușescu l-au transformat într-un „Erou al Păcii.” În fine, participanții se jură că vor acționa „cu dăruire și abnegație” pentru a pune în practică „neabătut” orientările și dispozițiile lui Ceaușescu „pentru înaintarea fermă a scumpei noastre patrii pe calea socialismului și comunismului.”

În județul Maramureș, ne informează Gh. Pârja de la Scânteia, are loc un concurs al mijloacelor de propagandă vizuală care duce, în cele din urmă, la schimburi de experiență între competitori care vor să stabilească metoda de propagandă cea mai eficientă. „În acest sens, o dovadă grăitoare pentru eficiența propagandei vizuale o aduce și experiența organizațiilor de partid de la Întreprinderea mecanică de reparații auto și utilaj de transport Poiana Mare.” Această întreprindere a depășit planul mai ales la export. La aceste performanțe, spune Octavian Marcu, inginerul-șef al întreprinderii, a contribuit propaganda vizuală, „care a fost orientată spre mobilizarea oamenilor muncii în vederea reducerii consumurilor de materii prime, materiale, energie, creșterea productivității muncii ,ridicării nivelului tehnic și calitativ al produselor.” Propagada vizuală i-a informat pe toți care sunt sarcinile lunare sau chiar zilnice pe întreaga întreprindere și pe fiecare secție, atelier și loc de muncă. Gheorghe Pârja este însoțit de economistul întreprinderii Vasile Popan, secretarul adjunct cu probleme de propagandă al comitetului de partid, să vadă cum arată chemările la întrecere, fotomontajele, vitrinele calității, microexpozițiile tehnice și de creație și constată satisfăcut că „încă de la intrarea în unitate, de o parte și de alta a aleii principale, panouri mari fac cunoscute sarcinile economice din acest an și din întregul cincinal. Obiectivele izvorâte din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința comună a Plenarei CC al PCR, a organismelor democratice și organizațiilor de masă și obștești sunt prezentate sugestiv, interesant, cu grijă pentru reliefarea agitatorică a principalelor direcții de acțiune, așa cum reies ele din magistralul document de partid.” Pe scurt, dacă poate impulsiona ceva mai bine spiritul revoluționar muncitoresc al fiecărui spărgător de plan acel obiect e un panou propagandistic bine plasat. Este un adevăr exploatat de Consiliul municipal de educație politică și cultură socialistă Baia Mare care a realizat un schimb de experiență pe teme de propagandă la care au participat tot soiul de activiști de partid și UTC. Acolo a fost proiectat un film alb negru cu plusurile și minusurile în materie de propagandă ale organizațiilor de partid de la întreprinderile participante. Cei criticați se aflau în sală și „nu au întârziat să-și ia angajamentul că la viitorul schimb de experiență - care se va organiza în luna martie, într-una din întreprinderile cu propaganda vizuală model - următorul film să nu mai surprindă aspecte negative.”

Pe prima pagină a Scânteii, Sergiu Andon brodează pe marginea faptului că fiecare cetățean are dreptul la învățătură, conform citatelor copioase din Expunerea făcută de Ceaușescu în noiembrie 1988 când spunea că „trebuie să fim conștienți că se impune, ca o necesitatea obiectivă, să ridicăm nivelul general de cunoștințe și îndeosebi să asigurăm înarmarea întregului popor cu cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, ale cunoașterii umane în general.” Și cum se va face asta? Ne spune Sergiu Andon: „Școala românească, întreaga structură educațională sunt promotoare de frunte ale concepțiilor înalt umaniste ale ideologiei partidului nostru comunist, cultivă în conștiința tineretului idealurile și normele egalității și echității socialiste, dragostea de muncă, iubirea de patrie și de popor, respectul față de oameni, sentimentele unității, colaborării și întrajutorării tovărășești.” Asta ca să știți cum arată „cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, ale cunoașterii umane în general”, în viziunea partidului. Nu e de mirare, spune politrucul Scânteii, că în România toată lumea învață peste tot: la locul de muncă, acasă, pe stradă.

La Pașcani au loc manifestări politico-ideologice și cultural-artistice sub genericul Zilele culturii. Ele se desfășoară peste tot: în școli, întreprinderi, instituții sau biblioteci publice. Scânteia ne informează că sunt organizate „expuneri despre trecutul glorios de luptă al poporului, simpozioane și concursuri „cine știe, câștigă” cu tema Sub soarele acestor ani.” Lucrurile nu se opresc aici: autoritățile, organizațiile de bază și de sindicat sau simplii entuziaști prezintă și piese de teatru tematice, montaje literar-muzicale, recitaluri de poezie patriotică, vernisări de expoziții de carte etc.

În Teleorman, Comitetul UTC de la Întreprinderea de Țevi Sudate Zimnicea a organizat o expunere cu tema: „Pacea, progresul, colaborarea - năzuințe supreme ale poporului, ale tineretului de pretutindeni” iar la Arad Comitetul județean UTC a organizat concursul cu tema: „Epoca Nicolae Ceaușescu - epocă de aur a națiunii noastre.”

În Scânteia tineretului, Emil Boroghină, directorul Teatrului Național din Craiova, descifrează în spatele apelurilor „însuflețitoare, cu valoare de directivă călăuzitoare și stimulatoare, adresate de secretarul general al partidului creatorilor de literatură și artă” s-ar afla „nevoia unor piese de teatru mai bune, cu spirit combativ, revoluționar dar, în egală măsură și nevoia (...) unor spectacole care să fie expresii scenice strălucite ale acestor opere.” Este motivul remodelării și redimensionării ideii de program („cultural, ideologic și estetic”) conform unor cerințe și priorități educaționale „specifice etapei istorice pe care o traversăm.” Ceea ce presupune nu doar noi politici repertoriale, dar și o mai bună colaborare cu Centrele de creație și cultură socialistă Cântarea României. Este motivul pentru care repertoriul a fost ancorat „și mai trainic” de tărâmul dramaturgiei românești contemporante, corespunzător „intențiilor noastre programatice de a îngemăna teatrul istoric cu cel al oglindirii tradițiilor muncitorești-revoluționare și a noii istorii făurite și pecetluite în zilele noastre (...) răspunzând nemijlocit unor comandamente noi, superioare, proiectate la Plenara din noiembrie 1988, privind slujirea, pe căile artei revoluționare, a obiectivului educării poporului în spiritul patriotismului socialist” etc.etc.

Cândva în această iarnă I.D.Sârbu, om de teatru și el, notează: „Nu sunt răzbunător. Departe de mine gândul de a începe să dezgrop niște morți și să încep a-i judeca. Fiecare om din țara asta - inclusiv călăii și super-lichelele - are în inima sau ficații săi o sabie justițiară ascunsă. Dar se pune problema - sau, să sperăm, se va pune într-o zi și la noi problema: până la ce punct avem voie să iertăm, de la ce punct nu avem voie să uităm, când trebuie să batem cu pumnul în masă și să strigăm: ajunge! Mă conving tot mai mult că licheaua, bruta, prostul (chiar dacă sunt definiți global prin cuvântul atât de sofistic de `birocrat`) nu pot fi reeducați. Lupul își schimbă discursul, dar el tot un aparatcik al nomenclaturii rămâne. O crimă nepedepsită, un criminal care se plimbă liber și felice, înseamnă că, oricând, crima se poate întoarce iar criminalii își pot continua meseria (...) Până la ce punct putem admite delațiunea, trădarea, mărturia mincinoasă? Scrisul mincinos, lingușirea ipocrită, falsificarea sub ochii poporului a adevărului acestui biet popor?”

Mircea Scripcă de la România liberă a pornit iar la colindat magazinele să le spună oamenilor ce produse noi menajere îi așteaptă. Îl ajută Hristu Giurgiulescu, șeful Serviciului de desfacere la Centrala industriei mecanice și de articole casnice din Ministerul Industriei Electrotehnice. Pentru că tot era iarnă și frig afară și în case, acesta i-a vorbit despre mașinile de gătit și sobele de încălzit cu combustibili inferiori care, spune ziaristul, ar fi mai recomandați pentru utilizare. Se caută acum noile tipuri de mașină de încălzit „Terma” produsă la întreprinderea Flacăra din Ploiești, prevăzută cu pereți din cahle de teracotă, ceea ce îi asigură un randament termic sporit și o bună repartizare a căldurii în spațiul locuinței. În egală măsură se vinde și noul tip de mașină de gătit cu combustibili solizi„Mercur 4” cu performanțe tehnice superioare. În 1989 va apărea și un nou tip de plită încastrată în mobilierul bucătăriei. Dar se mai fabrică și hote sau corpuri de iluminat cu înălțime reglabilă sau vase de bucătărie cu bord placat cu inox, cu accesorii din bachelită termorezistentă, executate în noi decoruri florale și geometrice etc. etc. De asemenea, spune Hristu Giurgiulescu, în acest an se vor realiza „la Centrul de cercetare și inginerie tehnologică din cadrul centralei noastre, prin microproducție, primele termose cu carcasă din material plastic. Tot în acest an vor mai fi furnizate comerțului o trusă de minitacâmuri denumită Montana, un tip nou de mulinetă.” Centrala pe care o reprezintă Giurgiulescu va da „posibilitatea să se realizeze în bune condiții produsele noi contractate pentru acest an, cât și alte noi produse care se vor realiza în continuare, în actualul cincinal.”

De vânzare „Videorecorder Toshiba, cumpăr televizor color.” „Vând două fotolii+o canapea, dormitor tineret Bonanza, televizor Opera, două module bibliotecă. Cumpăr casă de bani.” „Vând video Recorder Sharp digital, nou, butelie voiaj 7 kg.” „Vând răsad garoafe Chabaud-Stokes, sămânță originală” „Televizor Miraj 3, radio Melodia, magnetofon Majak, calculator Casio, computer Atari” „Sufragerie Chipendalle, dormitor vienez, birou, bibliotecă, dulap, scrin, lămpi, cojoc, covor” „Bibliotecă Nina, sufragerie, hol cu colțar, vitrină, servantă, taburete, vioară, landou, palton bărbătesc, flasc, bară Dacia.” „Porțelanuri, salon Ludovic XIV, mantou nou blană sintetică, binoclu, televizor.”

Se fac angajări. „Întreprinderea Marmura București încadrează de urgență prin concurs consilier juridic, arhitecți (bărbați). „Caut femeie externă îngrijire copil, metrou-Aviației.” „Întreprinderea Antrepriză de Montaj și Service pentru automatizări și telecomunicații încadrează prin transfer în interesul seviciului, sudori și frezori, numai bărbați, cu domiciliul stabil în municipiul București.”

La televiziune emisiunea începe cu Telexul de la ora 13 și, cinci minute mai târziu, începe La sfârșit de săptămână care durează până la 14.45 când se transmite emisiunea Săptămâna politică. La ora 15 se încheie programul pentru a fi reluat la ora 19 cu Telejurnalul. Apoi, la 19.25, Sub tricolor, sub roșu steag. Versuri patriotice, revoluționare (color). Urmează, la 19.40 Teleenciclopedia și la 20.10 Să nu uităm să iubim trandafirii... Romanțe și melodii de neuitat (color). Apoi, la 20.45 film artistic Justițiarul, la 22.20, Telejurnalul. Programul se închide la 22.30.

La Opera Națională București reprezentație cu Nabucco. La Teatrul de Operetă, Liliacul.

La teatre se joacă Nu se știe niciodată (Național, sala Mare), Vassa Jeleznova (Amfiteatru) și Între patru ochi (Atelier); la Lucia Sturdza Bulandra (Schitu Măgureanu) se joacă Trenurile mele, la Teatrul Mic: Cameristele. La Teatrul Foarte Mic, Bătrâna și hoțul. La Teatrul de Comedie ține afișul Când comedia era rege; la Nottara (sala Magheru) Necazurile unui îndrăgostit iar la sala Studio, Acești îngeri triști. La Teatrul Giulești se joacă Regele Lear (sala Majestic) și Așteptam pe altcineva (sala Giulești). În fine la Teatrul Creangă e pe afiș piesa Romanțioșii iar la Țăndărică se joacă Vântură lume. La Studioul de teatru IATC: Mobilă și durere.

Iar la cinematografe rulează De ce are vulpea coadă, Aripi de zăpadă, Chirița în Iași, Moromeții, Expediția, Cine ești, călărețule? Substituirea, Unde este un „nofolet”, Orice fată iubește un băiat, O farsă pentru curscru, Sora 13, Zece negri mititei, Moștenire cu bucluc, Călătorie peste mări.