Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 29 ianuarie 1989


„Cântarea României” și monștrii săi de tinichea. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu vizitează expoziţiile artiştilor amatori şi profesionişti distinşi în cadrul Festivalului naţional „Cântarea României”. sursa: Fototeca online a comunismul, cota 133/1979

Artiștii și universitarii prezintă lumii concepția lui Ceaușescu, în aplauzele politrucilor.

Duminică 29 ianuarie 1989

Soarele răsare la 7:37 și apune la 17:20 Vremea se va menține caldă. Sunt posibile precipitații locale cu caracter mixt în nord și cu totul izolat în rest. Temperaturi maxime între minus 2 și opt grade, mai ridicate în sud-est, minime (noaptea) între minus 6 și plus două grade, mai scăzute în depresiunile intramontane.

Ceaușescu nu trebuie sărbătorit așa, orbește. El trebuie explicat maselor și de asta se ocupă presa centrală începând cu prima pagină și cu ajutorul unor personaje universitare bine plasate în ierarhia academică. Dr. Gheorghe Butaru scrie în Scânteia, a treia zi de la aniversarea lui Ceaușescu, prezentând noul volum „Din gândirea social-politică a președintelui României, Nicolae Ceaușescu”. Volumul apare „în atmosfera de puternică angajare patriotică, de entuziast elan revoluționar - specifică marilor sărbători ale partidului și poporului” adică în zilele în care întregul popor a omagiat „cu cele mai profunde sentimente de dragoste, prețuire și respect, viața, gândirea cutezătoare și activitatea neobosită ale ilustrului conducător al partidului și statului nostru, Erou între eroii neamului etc.etc.” Volumul recent apărut, spune doctorul în științe politice, reprezintă un eveniment politic de excepție. Ocupând un loc central în „monumentala operă teoretică a secretarului general al partidului (...) problematica democrației socialiste desemnează unul din procesele definitorii ale epocii istorice inaugurate de Congresul al IX-lea (...) preocupările consecvente privind aplicarea creatoare a principiilor socialismului științific, instituirea unui sistem de conducere a societății cu poporul și pentru popor.” Este un orizont vast de meditație, crede doctorul politruc, iar Ceaușescu analizează în profunzime „sistemul unitar al factorilor înfăpturii democrației noastre socialiste, ca urmare a preocupărilor consecvente ale partidului și atului nostru, personal ale tovarășului Nicolae Ceaușescu pe linia asigurării unei autentice democrații în toate domeniile vieții noastre materiale și spirituale.” Pe scurt, chiar dacă materialismul istoric insistă asupra rolului maselor, istoria României a fost salvată de Congresul IX și de alegerea lui Ceaușescu în funcția de secretar general PCR. Iar Gheorghe Butaru știa ce spune: a scris cărți de socialism științific, una apărută în 1987 la Editura Politică și intitulată „Organizațiile de masă și obștești în viața social-politică a României,” care nu putea lipsi de pe masa Biroului Organizației de Bază.

În București, după plenara Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor Meșteșugărești (UCECOM) delegații i-au trimis o telegramă lui Ceaușescu spunînd că, „după ce și-au făcut critica și autocritica,” au stabilit „măsuri concrete și eficiente” pentru a înlătura neajunsurile descoperite „pentru înfăptuirea exemplară, ritmică și integrală, a planului pe anul 1989 și întregul cincinal 1986-1990,” și promit că vor face totul să remedieze situația, „pentru a întâmpina cea de-a 45-a aniversare a revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă și cel de-al XIV-lea Congres al PCR cu noi și remarcabile împliniri.”

gândurile și sentimentele (...) se vădesc cel mai adânc omagiu adus conducătorului partidului și țării

La Sala Dalles s-a deschis Expoziția de carte și artă plastică „Strâns uniți sub tricolor,” „(...) un fierbinte omagiu adus tovarășului Nicolae Ceaușescu cu prilejul aniversării zilei de naștere și a îndelungatei sale activități revoluționare,” ne informează ziariștii de la Scânteia. Expoziția „ilustrează exemplara dăruire patriotică și pasiunea revoluționară, gândirea vizionară și cutezanța comunistă ce caracterizează strălucita activitate a secretarului general al partidului, pusă cu consecvență în slujba înfăptuirii celor mai înalte aspirații ale poporului român, dezvoltării libere și independente a patriei, făuririi unei lumi mai bune și mai drepte pe planeta noastră.” Lucrările de artă din cadrul expoziției sunt „ un fierbinte omagiu” dedicat eroicei lupte dusă de tovarășul alături de tovarășa în anii ilegalității, „Memorabila imagine de la 1 mai 1939 sau Demonstrație muncitorească de Eugen Palade, La ieșirea din lagăr, de Corneliu Ionescu, 28 august 1944 de Doru Rotaru sunt compoziții ce rememorează câteva momente importante ale aceste lupte revoluționare.” Se mai produc în expoziție cu diverse aspecte din viața și activitatea eroicei clase muncitoare artiști plastici de bază ai vremurilor noi: pictorii Valentin Tănase, Ioniță Gheorghe, Constantin Nițescu, Ion Bițan și Vladimir Șetran sau sculptorii Mihai Coșan, Flavia Creangă, Viorel Pater „care au în centrul lucrărilor lor portrete ale tovarășului Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu (...) Înfățișându-i în marile unități economice, analizând cifre de plan și realizări, punînd piatra de temelie a unor noi consotrucții, cântărind greutatea boabelor de grîu, în mijlocul celor tineri, aceste compoziții se constituie într-un omagiu adus glorioasei istorii contemporane a poporului, faptelor lui de seamă, marilor realizări obținute în anii socialismului sub conducerea partidului, a tovarășului Nicolae Ceaușescu.” Pe scurt, s-au străduit cu toții să-și cinstească conducătorul: „Lucrările prezentate se constituie, în ansamblul lor, într-un spațiu spiritual în care gândurile și sentimentele ce însoțesc munca și lupta desfășurate sub faldurile tricolorului se vădesc cel mai adânc omagiu adus conducătorului partidului și țării.”

Profesorul universitar dr. Aurel Negucioiu, rector al Universității Cluj Napoca ne explică de ce este învățămîntul menit să formeze oameni multilateral pregătiți. Cel prin capul căruia au trecut pentru prima dată aceste gânduri a fost, desigur, Ceaușescu. Acesta spunea încă din 1966 că, pentru construcția socialismului e necesară „cunoașterea aprofundată a fenomenelor și cerințelor vieții, aplicarea legilor economice obiective, contribuția activă a oamenilor de știință în toate domeniile creației materiale și spirituale.” Pentru a pune în practică toate acestea era nevoie de formarea „unui nou tip de specialiști ale căror atribute definitorii să fie, înainte de toate, asigurarea unui orizont informațional științific-cultural cât mai întins ca sferă și cât mai bogat în conținut, pondere sporită a disciplinelor fundamentale în zestre intelectuală, un grad ridicat de stăpânire a metodelor, procedeelor, instrumentelor și tehnicilor moderne de investigare a perimetrului specialității și a unor specialitățiii înrudite etc.etc.” și, încheie, pentru a ne demonstra ce efect au avut asupra lui ca universitar, doctor uns cu toate alifiile academice, toate acestea: „Înțelegînd aceste adevăruri emanate din opera teoretică a secretarului general etc.etc., din îndemnurile comuniste ale tovarășei academician doctor ing. Elena Ceaușescu, slujitorii școlii acționează cu știință și conștiință pentru dezvoltarea și îmbogățirea spiritului viitoarelor contingente de constructori de țară nouă și de nouă istorie, definită magistral de tovarășul Nicolae Ceaușescu (...) ca fiind Cea mai nobilă misiune posibilă, aceea de a forma oameni, conștiința oamenilor, viitorii cetățeni și constructori ai socialismului, viitorul patriei noastre.” Aurel Negucioiu a fost profesor de economie, distins în 1981 cu titlul de „Profesor universitar evidențiat” acordat de Ministerul Învățământului. După Revoluție i s-au iertat multe. Înainte de a se prăpădi s-a bucurat de multe acolade și distincții universitare. A fost de-a lungul vieții, membru al Comitetului Central al PCR, rector la UBB Cluj cinci ani (1984-1989), profesor universitar, șeful catedrei de economie politică și, după Revoluție, doctor Honoris Causa al Universității Oradea și decan al Facultății de Științe Economice a Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” din Cluj.

Unicul candidat pentru Marea Adunare Națională la Măgurele-București este generalul Ștefan Gușă.

Marea Adunare Națională trebuie să-și completeze rândurile, de aceea în două circumscripții au fost organizate alegeri pentru propunerea candidaților Frontului Democrației și Unității Socialiste. Alegerile au fost ținute sâmbătă 28 ianuarie iar câștigătorii (unicii candidați, de fapt) au fost anunțați a doua zi. E vorba despre ocuparea locurilor pentru două circumscripții: la cea din Petroșani (județul Hunedoara) a fost ales Catargiu Irimie, membru al Comitetului Central PCR, ministrul minelor, iar la cea din Măgurele-București a fost propus candidat general-maior Gușă Ștefan, membru al CC al PCR, prim-adjunct al ministrului Apărării, șef al Marelui Stat Major. Catargiu a fost ministrul minelor până pe 3 ianuarie 1990, piesă importantă în relația cu minerii și industria energetică (Ceaușescu va face în săptămânile următoare o vizită minuțios organizată în Valea Jiului- cu un discurs kilometric, o mare adunare națională, cu angajamente solemne etc. - și alta la Cernavodă). Catargiu Irimie a rămas în minister ca director tehnic până în iulie 1990. A continuat ca director general al unei societăți mixte româno-chiliene, s-a întors în minister, a devenit director de prin 1994 până în 1997 în Regia Sării apoi șef de departament Parteneriat ARACO (Asociația antreprenorilor de construcții). Ștefan Gușă a făcut parte din echipa trimisă de Ceaușescu să reprime în decembrie mișcările de protest anticomuniste de la Timișoara. A fost cooptat de Iliescu în FSN. A fost înaintat la gradul de general-locotenent (cu două stele) în ianuarie 1990. A murit în 1994 de cancer osos și a fost înmormântat cu onoruri militare. Fiica lui s-a căsătorit cu multimilionarul Iosif Constantin Drăgan pe care l-a moștenit.

La TV de la ora 11.30, emisiunea Lumea copiilor. Urmează Sub tricolor, la datorie!, Viața satului, Telex și, de la 13.05 la 15.00 Album duminical. Programul se închide pentru a începe din nou la ora 19.00 cu Telejurnalul, apoi Cântarea României (color). Omagiul țării, conducătorului iubit. Emisiune realizată în colaborare cu Consiliul Culturii și Educației Socialiste și cu Comitetul de cultură și educație socialistă Timiș. De la 20.30, film artistic (color) Din prea multă dragoste, regie de Lucian Mardare, cu Dan Săndulescu, Gheorghe Cozorici, Ion Fiscuteanu, Tamara Crețulescu, Florina Cercel, Diana Lupescu și multe alte VIP-uri ale cinematografiei. Este vorba despre un inginer agronom care părăsește un post călduț de director la județ ca să-i ajute pe ai săi a căror gospodărie era amenințată de inundații. El decide să părăsească biroul de șef și să rămână în sat pentru a se confrunta cu problemele oamenilor. Familia de la oraș se burzuluiește pentru că de! nu vrea să renunțe la încălzirea centrală. Urmează Feerie pe gheață, Telejurnalul și, la 22.00, închiderea emisiunii.

La cinema rulează: Cu poporul, pentru popor!; București-file de epopee; În fiecare zi mi-e dor de tine, Rămășagul; Cantemir; Moment glorios.

La Opera Română spectacol cu MIcul prinț și Precauțiuni inutile

La Operetă: Povestea soldățelului de plumb, Contesa Maritza.

La Național în Sala Mare e reprezentație cu A douăsprezecea noapte, în vreme ce în Sala Atelier sunt spectacole cu Hagi Tudose, Un anotimp fără nume, Cineva te iubește, Faleza. La Bulandra: Privind în jur cu ochi fără lumină; Câinele grădinarului; Cântec despre mine însumi. Goethe mi-a spus și Anonimul venețian la Teatrul Foarte Mic.

Cine este Antony Blinken, viitorul secretar de stat SUA
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:50 0:00
XS
SM
MD
LG